O veste tristă răvăşeşte Piatra Neamţ într-o duminică mohorâtă
de mijloc de ianuarie fără zăpadă: s-a dus Gabriel Ghinea, cel care
putea fi numit şi sufletul PMP Neamţ, omul responsabil nu doar cu
logistica şi inventarul ci şi cu voia bună. Hâtru şi vesel, mereu
cu o glumă care să destindă atmosferi încărcate.
Trecut doar prin partide de centru dreapta (PD, PDL, PMP), Gabi era
omul care nu era şi nu putea fi cătrănit, era perceput drept un
bonom, dar spunea cu zîmbetul său inimitabil: „niciodată cu
socialiştii”.
I-au plecat colegi la alte partide, în stânga sau în dreapta, nu-i judeca dar era el, acolo în gluma lui fermă: „Poate voi fi ultimul, care stinge lumina, dar nu plec…”.
Decesul ar fi survenit azi-noptea, după miezul nopţii, după ce Gabi revenise de la o aniversare a cuiva drag. Brusc, dintr-odată )probabil că a fost un infarct).
Omul nostru bun și-a trăit viața cu bucurie și, deși știm că ar fi vrut să plângem mai puțin și să râdem mai mult, inimile noastre sunt grele.
Cei care doresc să își ia rămas-bun sunt așteptați la capela bisericii Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana (str. Aleea Plaiului nr. 14A, Piatra-Neamț, Neamț), începând de luni (27.01.), la ora 15:00, iar ceremonia de înmormântare va avea loc în Cimitirul Eternitatea (str. Ștefan cel Mare, Piatra-Neamț), marți (28.01.), ora 15:00.
Haideți să ne amintim de el exact așa cum era: vesel, colorat și plin de viață.
Fetele lui tata” – acesta e un anunţ postat în mediul online de una dintre cele două fiice ale sale.
Bogdan Gavrilescu, preşedintele PMP Neamţ era încă şocat, în urmă cu câteva minute, de vestea aflată în urmă cu câteva ore. „Sunt în maşină, am tras mai devreme pe dreapta, să îmi revin. Efectiv, cum îmi aduc aminte de asta [decesul lui Ghinea], simt că e ireal. Nu am fost doar colegi de partid ci apropiaţi, chiar prieteni, aş putea spune. A fost mereu energia aia pozitivă de care e nevoie într-o echipă, inclusiv sau mai ales în momentele mai tensionate. Atât de pozitiv, de vesel. Am vorbit şi ieri cu el, făceam planuri, urma să mergem la o şedinţă mai mare la Bucureşti şi a spus că vrea să meargă şi el şi ea şi pe una din fete. Efectiv, nu ştiu ce să yic, nu am cuvinte…”, spune Gavrilescu.
Printre sute şi sute de amintiri cu Gabi Ghinea, memoria jurnalistului care semnează acest text reţine acum şi episoadele epice cu Gabi, înaintea conferinţelor de presă de la PMP. Locul în care încă se mai păstra (păstrează) tradiţia unui mic bufet conex, cu apă, sucuri, fursecuri şi chiar câteva sandvişuri.
Nu aveai cum să nu guşti ceva de acolo, Gabi îţi spunea istoria fiecărui produs, inclusiv despre cum vorbea basarabeanca de la care a cumpărat peştele somonat de pe tartine. Când apărea subsemnatul (ne ştiam de vreo 20 de ani), Ghinea şi scăpa concluzia: „Cu ăsta scap ieftin, două cafele de la mine şi ţigări cât încape de la el. Data viitoare îl chem cu câteva zile înainte, putem pune ceva la afumat…”.
Iar dacă începea conferinţa de presă cu ceva întârziere (caz rar la PMP faţă de alţii), nu aveai timp s[ te plictiseşti. Dacă la alte partide jurnaliştii mormăiau şi aghiotanţii gazdelor încercau să dreagă busoiocul, Ghinea juca pe psihologia inversă: începea el să-i spurce pe invitaţii de la Centru care întârziau sau pe colegii-şefii de la Neamţ care încă se puneau de acord care ce subiect abordează de ajungeau jurnaliştii să spună lasă, nu-i mare problemă…
D.V.
