Nu am mai scris de mult,
Deci a revenit timpul să îmi definesc cuvintele,
Ideile care îmi bântuie spiritul sărac de ceva vreme,
Precum un șarpe în așteptare ... lângă sânul unei femei virgine,
Amenințând fricos pieptul neștiutor, neatins,
Serpuind în cunoașterea stirba a experienței tinere, naiva,
Rime inveninate de sentimentele pierdute în urma ultimei iubiri neimpartasite din metrou,
Pierdute în nopțile pline de aburii alcoolului și de simțul străin și dulce al buzelor străine,
Necunoscute și de nereamintit.
În zilele petrecute ca programator prin coastele ignorante ale femeilor apetisante și cu ochelari de cal,
Ma trădează plăcerea de a profita de naivitatea impusă la extrem.. Pana la ignorarea originalului,
Riscând sa devin fabolist îmi rezerv ideile războinice pentru vremuri competitive,
Pline de ura neadaptatilor ce își redefinesc societatea la fiecare gând,
Găsesc singurătatea o arma cu gloanțe oarbe în fata timpului,
Dar sunt neputincios în nestare și ambiție..
Cu toate acestea ma găsesc aici, din nou..
Și vreau să zăbovesc,
Sa sug din sfârcul generos al puterii de a creea,
Sa mângâi buca netedă a criticii ascunse sau.. Nu.
Acestea sunt creeatiile lui Dec.I , lasati o parere, dar usor
cu criticile ca sunt slab de inima
