La Malta, satele seamnănă mai mult a mici oraşe între ziduri, străzile sunt înguste şi întortocheate, casele sunt înalte, cu balcoanele ieşite în afară. Ici-colo, ai pe neaşteptate priveliştea încântătoare a unei „patio” sau curte interioară, plină de flori şi de culoare, plină de lumină orbitoare şi de umbră, colţuri tăinuite, amintind Orientul şi Spania. Una din marile noastre plăceri era să ne furişăm câte o privire, prin uşile misterioase, în aceste colţuri ascunse, pline de frumuseţi.Primiserăm ordin sever să nu trecem în galop prin sat! Pare cam ciudat să fi fost nevoie de un astfel de ordin, însă noi, când eram călare, eram o adevărată gloată de nvălitori, nişte mici huni, luând în stăpânire un pământ cucerit. După cum am spus mai sus, toate drumurile în Malta sunt mărginite de înalte ziduri de piatră, astfel încât, uneori, te pomeneai pe neaşteptate într-un sat. Intrarea în sat e însemnată prin...