Amintiri din copilărie… Eram doar un țânc ce umbla desculț prin praful ulițelor din sat, dar aveam trotinetă. E adevărat că o „călcam” doar atunci când vacile pe care trebuia să le păzesc la păscut mergeau să-și facă „siesta” în grajd. Nu mi-am pus niciodată problema să mă opun dorințelor părinților. Am „executat” de fiecare dată cuvântul lor, de multe ori cu „mârăieli”, dar am făcut-o. Nu știam în acele vremuri că părinții mei trăiesc într-o societate nedreaptă. Nu știam că sunt „dușmanii poporului” din cauza celor 8 hectare [...]