Bestie mai abisală, mai dementă, mai fatală...Am văzut, nu zic, mai multe,Am aflat de zeci, cincizeci, ori poate sute.Dar o bestie ca tine,Nici prea rea, cu palme reci și fine,Coarne tari, la vârf cam prea ciuntite,Măcinate ca mălaiul, iar mai jos puțin turtite,Nări căldări și o mustațăBa mai mare, ba mai rară, roasă-n față,Ochi apoși, gălbui, distrați,Dinți în față sterpeziți și scurți și lați,N-am văzut așa ceva ca tine,Doar vreo patru sau oricum puține.Vai, tu, bestie pestriță,Nu-i momentul să fii tristă!Nu știu zău ce ai pățit,Astăzi, când iar te-ai uimit.Ori credeai că ești barbară,Unica cu frunte-amară?Ori ziceai că nu e altaCum ești tu, în lumea asta?Ori sperai că burta-ți suptă,Carne vie azi înfruptă?Bestie uimită azi,Grijă mare ai, ori cazi.De mai e vreo alta chiar așa,Stai senină, supărare nu păstra!Cântă ușor, zâmbește în sine,Nu cunosc niciuna mai uimită decât tine!