Biroul Electoral Central a validat marți, 11 martie, înregistrarea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Antonescu este candidatul Alianței „România Înainte”, formată de PSD, PNL și UDMR. Decizia a fost luată în unanimitate, în absența reprezentantei AUR.

Crin Antonescu și-a depus duminică, la sediul BEC, candidatura pentru alegerile prezidențiale din luna mai. El a depus peste 1,7 milioane de semnături.

În fața sediului BEC, Crin Antonescu le-a mulțumit liderilor partidelor care îl susțin în cursa electorală.

Le-a mulțumit și celor peste 1,7 milioane de oameni care au semnat pentru candidatura lui.

El susține că România are în acest moment nevoie de un lider.

„România este din nou la răscruce și stă în puterea noastră să apăram ce am obținut în 30 de ani. (…) România nu are nevoie doar de un șef de stat, ci națiunea româna are nevoie de un lider”, a mai declarat Antonescu.

Declaraţiile suveraniste…

În urmă cu 12-13 ani, mai exact în 2012, CVrin Antonescu a ieşit în evidenţă cu o serie de declaraţii împotriva instituţiilor şi practicilor europene.
La acel moment, din poziţiile de şef PNL, preşedinte al Senatului sau preşedinte interimar, Antonescu era deranjat ba de recomandările făcute de europeni cu privire la Referendumul de demitere al lui Băsescu, fie de anumite constatări ale raportorilor care realizaseră un control MCV.

„Nu trebuie ca România să se comporte ca o colonie, ca un subordonat” în faţa Uniunii Europene, „nu se poate să fii ditamai preşedinte de Comisie Europeană, ca domnul Barroso, şi din vacanţă de undeva să-i mai trimiţi o scrisoare domnului Ponta fără să ştii ce s-a întâmplat aici”, „pentru poporul român vom fi partenerii şi nu slugile instituţiilor europene”, sunt câteva dintre afirmaţiile făcute de Antonescu în ultimele patru luni.

O astfel de atitudine, „noi contra Europei”, s-a regăsit şi în perioada în care Antonescu s-a aflat  în funcţia de preşedinte interimar al României.

Ȋn luna iulie Comisia Europeană făcea într-un proiect de raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei o serie de recomandări pentru România, recomandări precum respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei sau consecvenţa şi transparenţa procesului judiciar. Proiectul aducea, însă şi critici legate de modul în care funcţionează justiţia în ţara noastră.

Crin Antonescu s-a arătat atunci supărat în faţa raportului şi a criticilor despre care a considerat că „exced atribuţiile” Comisiei Europene.

„Nu suntem cobai, fundamentele democraţiei în România sunt consacrate demult. Le cerem să spună cine şi când a influenţat Justiţia. România nu a creat probleme Uniunii Europene şi nici nu a greşit faţă de UE. Nu România a creat criza euro, criza cu Grecia, este un membru al UE foarte cuminte şi la locul ei, nu este ca Ungaria”, a explicat Antonescu.

Ȋn aceeaşi lună, Antonescu şi-a reafirmat poziţia fermă faţă de oficialilor europeni, preocupaţi de criza politică prin care trecea România în acea perioadă, în urma referendumului organizat pentru demiterea lui Train Băsescu.

„Vreau să fie limpede: preşedintele României, deplin sau interimar, nu primeşte ordine de la nimeni. Cu excepţia Parlamentului şi a cetăţenilor României”, a spus Crin Antonescu