O temă des întalnită în zilele noastre, Everestul
nostru, întrebare pornită din curiozitatea cuiva de a ști ce țel
înalt ai in viață.
Dacă privim întrebarea, în sensul strict, referindu-ne
la celebrul vârf, unde anual cheltuindu-se mii de dolari, grupuri
de aventurieri, sportivi, oameni de afaceri, toți având același
țel: de a-și depași limitele în a ajunge pe acoperișul lumii.
Această initiativă poate fi categorisită oricum, individual, dar și
colectiv, poate curaj, poate inconștiență. Accederea într-un mediu
pentru care nu suntem construiți, uneori frizeaza inconștiența.
Știu, asa nu se mai descoperea nimic etc.
Vreau să vorbesc despre un altfel de "Everest". Cel
nevăzut, care nu are nimic spectaculos și eroic.
"Everestul" oamenilor obișnuiți, al vieții cotidiene,
cel de supraviețuire de pe o zi pe alta.
Cel al angajaților platiți cu salariul minim, care
trebuie sa facă față tuturor costurilor vieții, sclavi legali la
patroni care se îmbogațesc pe zi ce trece, motivând salariul mic ca
imposibilitate de a-l mări.
Cel al parinților ce nu-și pot hrăni decent copiii, de a
nu le putea oferi o educație adecvată cu toate că sistemul de
învațământ este "gratuit".
"Everestul" agricultorilor și al micilor întreprinzători
sufocați de stat prin taxe și impozite, de bănci prin dobânzi și
comisioane abuzive.
Despre "Everestul" angajaților din multinaționale și ei
sclavi de lux pentru propășirea altor state și companii ce nu
plătesc impozite pe profiturile uriașe, de multe ori facând
concurență neloială firmelor naționale lăsate să moară sub jugul
greu de fiscalitate internă.
Despre nația noastră în care indivizii își văd doar
propriile interese, călcând pe cadavrele concetățenilor doar să le
fie lor bine.
Despre noi toți care ne lăsam manipulați de tot felul de
interese meschine, ce ne asmute pe noi între noi, ca ei să ne poată
conduce în sensul și direcția dorită de ei.
Poate că Everestul nostru ar trebui să fie unirea
noastră, a tuturor, marginalizarea celor ce se gandesc doar la ei,
promovarea valorilor adevarate în orice domeniu, informarea din
surse corecte, pentru excluderea manipulării și trezirea noastră ca
nație.
Concluzia mea, este că, cel mai greu de cucerit Everest,
este îmblânzirea naturii umane.
