De cand am bucatarioara noua, vesela, am si pofta de
experiemnte culinare.
E un fel de joaca de-a gustul, de-a forma, de-a condimentele.
Micul dejun ca mic dejun, ca trebuie. Fie ca e vorba de un banal ou
cu avocado, praf de chilli si paine prajita sau de budinca de
hrisca si goji.
Ai mei sunt traditionali. Mama spune ca n-ar gati niciodata
asa ceva, ca-i displac condimentele.
Nu apreciaza.
Prietenii sunt draguti, se bucura, imi trimit la randu-le poze
cu mancare. Nu ne-a apucat niciun fel de Masterchefeala, insa
atunci cand ai bucatarioara ta, o zi libera in weekend si drag sa
gatesti si mai ales sa gatesti pentru cineva lucrurile sunt dulci
de la sine. E un fel de exteriorizare altfel, un fel de timp al tau
valorificat. In culori si miresme. In texturi si-n aventuri la
capatul carora te simti un pic mai mare si mai bogat.
