Da, oameni buni, au mai rămas două zile până la finalul nebuniei cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Cea mai slabă campanie electorală, a celor mai slabi candidați la Președinția României, din toți anii postcomunismului.
O campanie electorală fără noimă, fără răspunsuri concrete la nevoile reale de progres ale unei societăți. Eu nu sunt adeptul teoriei schimbării de dragul schimbării, pentru că schimbarea radicală a unei unei societăți nu este posibilă, mai ales de pe azi pe mâine. Dar un progres, fie el și lent, este preferabil unei așa zise schimbări. Pentru că, da oameni buni, se schimbă doar oamenii, netehnele au rămas aceleași și nu s-au schimbat deloc.
Chiar și mass-media cu toată puterea ei, nu a reușit să scoată nimic din campania asta. Toate interviurile, toate dezbaterile au fost un noian jegos de considerații auto laudative ale candidaților și un prilej de a împroșca noroi asupra celorlalți. Și nici unul dintre cei care au participat la o astfel de dezbatere mediatizată, nu are în minte o realitate simplă noi îi plătim pe ei să-și bată joc de noi pe banii noștri: nici pe politicieni, nici pe jurnaliști, nici pe analiști, pe nimeni. Dezbaterile și interviurile au fost la nivel unui oracol din clasa a VIII-a de pe vremea copilăriei noastre cu întrebări de genul ”când te-ai sărutat prima dată?”, ”îți place ciocolata Dubai?”, ”care sunt temerile tale?”, ”ce iubești mai mult în viață?”, ”ce hobby-uri ai?”. Pe bune, acestea sunt problemele țării???
În altă ordine de idei, să vehiculează în mass media și de către înțelepții, care își filmează chipul luminat și emit tot felul de truisme pe internet și pe televizoare, că politicienii noștri ar fi rupți de realitatea țării noastre! NU!! Dimpotrivă! Acești oameni știu temerile și fricile noastre și niciodată nu vor face ceva să ne rezolve problemele, ci doar să ne alimenteze cu temeri și cu mesaje negative ca să vedem cine este răul mai mare, ei evident devenind astfel, răul mai mic… Că dacă nu e albă, numa’ neagră poate fi? Nes pa? Ba’s pa! Am mai scris cu ceva ani în urmă un articol pe acest blog și lucrurile nu s-au schimbat deloc: nimic îi împinge mai tare pe oameni spre secțiile de votare decât frica sau ura. Și eu mă voi îndrepta spre secția de votare cu ură față de toată ipocrizia văzută în ultimele 30 de zile. Mă bucur totuși că nu mi-am umplut creierul cu toată prostia, care se revarsă în cantități gigantice, prin toate ecranele posibile și imposibile! Felicitări mie!
P.S. Votați!