Trăim într-o eră în care tot mai mulți oameni încep să înțeleagă legătura profundă dintre minte, emoții și corp. Blocajele emoționale, adesea ignorate sau minimalizate, pot avea un impact major asupra sănătății noastre fizice și psihice.

Emoțiile precum frică, furie, tristețe, vinovăție, rușine etc., sunt trăiri intense pe care, în momentul în care le-am simțit, nu am avut ocazia sau capacitatea să le exprimăm sau procesăm complet. Din cauza unor factori precum educația, traumele din copilărie, mediul social sau chiar frica de a suferi, am învățat să suprimăm aceste emoții, să le “ascundem”.

În loc să dispară, ele rămân în corp sub formă de energie blocată, influențând felul în care gândim, simțim și chiar modul în care funcționează corpul nostru. Ce sunt aceste blocaje, cum se formează și, mai ales, cum le putem elibera, explică pe larg Raluca Dinică, psihoterapeut cu formări în hipnoză și terapii cognitiv-comportamentale, trainer, autor și mentor.

„Emoțiile se pot "prinde" în corp atunci când nu le permitem să curgă liber. De exemplu, un copil care este certat pentru că plânge învață că exprimarea tristeții este greșită. Astfel, în timp, el va învăța să-și ascundă durerea și să o înghită. Această durere neprocesată devine un blocaj emoțional. Traumele, fie ele mari sau mici, sunt cauze frecvente ale emoțiilor captive. O traumă nu trebuie să fie neapărat un eveniment dramatic — poate fi un abandon emoțional, o respingere, sau un moment în care nu ne-am simțit văzuți sau iubiți. Studiile din domeniul psihosomaticii și terapiilor alternative arată că emoțiile pot fi stocate în diferite părți ale corpului, precum: furia (care se poate stoca în ficat sau în zona umerilor și maxilarului); tristețea ( care se regăsește adesea în piept și plămâni); frica (frecvent asociată cu zona lombară, rinichi și abdomen); rușinea și vinovăția ( care pot apărea în stomac și intestine) și stresul cronic ( care afectează mușchii, glandele suprarenale și sistemul nervos autonom). Aceste blocaje pot duce la afecțiuni fizice precum dureri cronice, insomnii, tulburări digestive sau chiar probleme autoimune.”, explică specialistul.

Emoțiile negative și pozitive

Emoțiile au fost mult timp clasificate ca pozitive sau negative, dar o modalitate mai bună de a analiza ar putea fi evaluarea modului în care acestea afectează viziunea generală asupra vieții într-un anumit set de circumstanțe. De exemplu, în unele situații, furia sau frica sunt un răspuns pozitiv, în timp ce în altele, ele nu sunt necesare și, prin urmare, negative.

Emoțiile negative nu sunt „rele” în sine — ele au un rol esențial: ne protejează, ne semnalează că ceva nu este în regulă. Problema apare când rămânem blocați în ele, fără să le procesăm sau înțelegem.

Pe de altă parte, emoțiile pozitive precum iubirea, bucuria, recunoștința, compasiunea — contribuie activ la vindecare. Ele reglează hormonii, reduc inflamația și cresc imunitatea. Însă și acestea pot fi reprimate uneori, mai ales în contexte unde vulnerabilitatea sau entuziasmul sunt interpretate ca slăbiciune.

Problemele de sănătate pot apărea atunci când emoțiile negative se datorează unei anxietății constante, mai degrabă decât un răspuns la scenariul actual. Nevrotismul, definit ca tendința de a experimenta emoții negative și de a afișa modele comportamentale agresive, ostile sau furioase, este binecunoscut a fi un factor de risc pentru o serie de rezultate de sănătate fizică, cum ar fi bolile cardiovasculare, astmul și hipertensiunea arterială.

S-a demonstrat că starea de spirit depresivă este legată de schimbări majore ale imunității celulare. Aceasta include un răspuns mai scăzut al limfocitelor la antigene care altfel le-ar induce proliferarea, o activitate redusă a celulelor natural killer (NK) și mai puține celule albe în sânge.

Dereglarea imunității ca rezultat al factorilor psihologici, cum ar fi emoțiile nesănătoase, ar putea fi mecanismul de bază pentru îmbătrânire, boli cardiovasculare, osteoporoză, diabet de tip 2, artrită, unele tipuri de cancer și chiar fragilitate, prin producerea de substanțe chimice inflamatorii în organism ca răspuns la un efect negativ. Asadar,  atât stresul acut cât și cronic, ostilitatea și depresia sunt sugerate a fi factori de risc independenți pentru bolile cardiovasculare.

În schimb, o perspectivă pozitivă asupra vieții a fost asociată cu o tensiune arterială scăzută, un risc cardiovascular redus, un control mai bun al greutății, un nivel sănătos al zahărului din sânge și o longevitate crescută. Sănătatea neuronală și funcționarea neuronală, sănătatea cardiovasculară, funcția imună și fiziologia endocrină sunt toate implicate în răspunsurile la stres.

Cum putem elibera emoțiile din corp

Eliberarea emoțiilor este un proces ce necesită răbdare, compasiune și, uneori, ghidare specializată. Iată câteva metode eficiente:

Conștientizarea și acceptarea – Primul pas este să recunoastem ce simțim, fără judecată. „Simt furie” este diferit de „Sunt o persoană rea pentru că simt furie”.

Respirația conștientă – Tehnici precum respirația holotropică, holosomatică sau respirația abdominală pot facilita eliberarea emoțională profundă.

Mișcarea corpului– Dansul, yoga, stretching-ul, mersul conștient sau chiar tremuratul controlat (ca în terapia TRE) ajută corpul să “scuture” emoțiile captive.

Scrisul terapeutic– A ține un jurnal emoțional poate aduce claritate și poate facilita descărcarea trăirilor interioare.

Terapia emoțională– Lucrul cu un terapeut specializat (psiholog, coach, terapeut somatic, etc.) poate accelera procesul de eliberare și vindecare.

Ritualuri personale – Unele persoane găsesc alinare în rugăciune, meditație, băi detoxifiante, statul în natură sau alte practici spirituale care le conectează cu sinele lor profund.

„Realitatea este că noi nu suntem atenți la emoții sau atunci când suntem atenți dorim să scăpam de ele. Cum? Uitandu-ne la filme, la știri, făcând cumpărături ca să ne simțim importanți sau mâncând de exemplu. De ce? Pentru că deși știm că trebuie să fim atenți la emoțiile noastre, calitatea atenției noastre este una războinică și agresivă cu noi. Emoțiile se procesează firesc dacă practicăm o atenție iubitoare la propria energie emoțională, cumva similar cu atenția pe care un prieten ne-o oferă. În situații emoționale dificile un prieten ne-ar lua de mana și ar spune direct sau simbolic, „sunt aici, sunt alaturi de tine”, în nici un caz nu ne-ar trimite la masa ori la televizor. Acest lucru devine evident în situațiile cu adevărat extreme din punct de vedere emoțional. Ceea ce lipsește din ecuația comunicării sau asistării unei persoane în suferință este faptul că și noi suferim împreună cu ceilalți. Suferim împreună cu copii nostrii, împreună cu părinții nostrii, alături de ei, pentru ei sau uneori, chiar în locul lor. În emoții este foarte important să ne fim prieteni. Cum? De cele mai multe ori ajută cele mai simple lucruri ca de exemplu să ne prindem de mână, să simțim căldură palmei și să spunem: „Sunt aici pentru tine! Sunt alături de tine! Îți sunt alături!” . Și dacă aveți o emoție dificilă prin care treceți chiar acum sau sunteți doar obosiți, faceți o pauză și faceți lucrul acesta chiar acum. Fiți deschiși către căldură și compasiunea pe care v-o puteți oferi aici și acum. În 90% din cazuri este suficient ca evenimentul să nu mai devină traumatic. Un alt exemplu poate fi o mamă care are grijă de un bebeluș, iar acesta începe să plângă. Aici sunt tipice 2 reacții, fie încordare că nu mai știe ce să îi facă și care încearcă să respire rapid pe nas, pentru a-i trece starea, ori își îngheata emoțiile și începe să caute tot felul de variante și acțiuni. Sună mama, verifică scutecul, poate chiar lasă puțin copilul deoparte pentru că nu mai știe ce să îi facă. În nici unul din cazuri nu a fost cu adevărat prezentă la emoțiile sale. Dar poate fi. Când copilul începe să plângă, trebuie să înceapă să fie atentă la respirația sa. Să se atingă ușor de mână și să își spuna: „Sunt aici pentru mine și pentru el! Sunt alături de mine!.”. Vorbim doar de 3 secunde și funcționează! Energia noastră raspunde în mod natural la prietenie și suport.”

Când o emoție nu este complet procesată, ea se poate „bloca” în corp. Cu toate acestea, procesarea emoțională are loc în structurile limbice ale creierului. În timp ce unele zone ale corpului tău mențin, fără îndoială, tensiune sau pot fi asociate cu o experiență emoțională, în cele din urmă, creierul este cel care reconstruiește emoția. Folosind tehnici pentru a vă elibera de emoții, puteți învăța să depășiți traumele din trecut și să eliberați tensiunea corporală asociată.

„Capacitatea de a ne controla emoțiile și de a promova o mentalitate pozitivă, sporește bunăstarea fizică, precum și sănătatea emoțională. Când emoțiile pozitive sunt predominante, tindem să facem față mai bine situațiilor adverse, recâștigându-ne capacitatea de a merge mai departe cu viața și de a face mai ușor față provocărilor. Aceasta se numește reziliență și este de neprețuit dacă cineva dorește să trăiască cu sens și scop în ciuda situațiilor adverse. De fapt, răspunsurile emoționale pot fi învățate, ca orice alt obicei sănătos. Metodele de a învăța cum să ne reglăm echilibrul emoțional includ momente de liniște, terapie cognitivă și retragere, când oamenii se gândesc la lucrurile care sunt importante pentru ei și la modul în care le pot acorda prioritate în viața lor. De exemplu, atunci când ne gândim la actele amabile și pline de compasiune și la cum să le promovăm în propriile vieți, rezultatele în ceea ce privește propriul comportament este unul pozitiv și se reflecta în circuitele de recompensă ale creierului. Schimbările asociate includ sentimente pozitive și conexiuni sociale mai mari, precum și o reglare nervoasă îmbunătățită a ritmului cardiac. Din nou, autoafirmarea, în sensul de a ne gândi la lucrurile pe care le prețuim cel mai mult, poate ajuta la producerea unei atitudini pozitive față de schimbările comportamentale sănătoase care ar putea promova o sănătate bună. A învăța să simțim recunoștința sporește sentimentele de bucurie, la fel cum învățarea abilităților de iertare reduc sentimentele de rănire, supărare și slăbiciune.”

Blocajele emoționale nu sunt o sentință, ci o invitație la introspecție și vindecare. Indiferent de natura lor, emoțiile ne definesc ca ființe umane. Nu putem trăi sănătos fără a le recunoaște, exprima și onora. A învăța să navigăm prin propriul univers emoțional înseamnă, de fapt, să ne redobândim echilibrul, puterea și sănătatea interioară.

Despre Raluca Dinică

Raluca Dinică este un psihoterapeut cu o abordare profundă și complexă, ce îmbină știința și spiritualitatea într-un mod autentic și armonios. Cu formări solide în Hipnoză și Terapii Cognitiv-Comportamentale, Raluca este și Trainer, Autor și Mentor – ghid pentru cei care caută echilibrul în tumultul vieții cotidiene.

În lumea materială, ea oferă sprijin concret, bazat pe metode validate științific, ajutându-i pe cei care o întâlnesc să-și înțeleagă mintea, emoțiile și comportamentele. În lumea spirituală, călătoria ei interioară a fost ghidată de practici precum Reiki, Theta Healing, Șamanism și NLP – un parcurs de transformare ce i-a permis să se conecteze la straturi profunde ale ființei și să integreze experiențele trăite, fie ele bucurii sau suferințe.

Raluca s-a lăsat șlefuită de viață, cu deschidere și curaj, devenind un canal de lumină și vindecare pentru ceilalți. Este un suflet care aduce împreună rațiunea și intuiția, știința și energia, mintea și inima – într-un spațiu sigur, autentic și transformator. Mai multe detalii pe: https://ralucadinica.ro/citiri-energetice-intuitive/