Matei Albu s-a născut într-o dimineață de iunie la ora 4:37. Era o zi frumoasă de joi. Soția a început să aibă dureri miercuri pe la amiază. Aveam avea deja experiența primei nașteri. Așa că am așteptat cuminți și am urmărit evoluția lucrurilor. Nu au fost contracții false.

Pe la miezul nopții devenise clar că Matei nu mai voia să stea în burtică. Aveam geanta pentru spital pregătită. Am început să cronometrăm contracțiile. Nu ne-am grăbit la clinică așa cum am făcut la primul copil. Experiența a făcut diferența și pe la miezul nopții am reușit să adormim cu toții. Ne-am odihnit vreo oră și jumătate. Soția a mai prins la puteri.

Spre deosebire de prima naștere, la nașterea lui Matei ne confruntam cu o dilemă suplimentară. Nu aveam cu cine să o lăsăm pe Ilinca. Nu avem bunici sau nași aproape. Soția convenise cu o prietenă să doarmă la noi. Frecvența contracțiilor a crescut însă brusc. Nu a mai fost...