Adun aici câteva idei despre fotografie, adunate din
diverse surse și reformulate, fără a fi expert.
Un singur subiect
Ca în orice comunicare, o fotografie este bine să vorbească
despre un singur lucru. Ar trebui să poți să spui instantaneu, în
2-3 cuvinte, despre ce este vorba într-o fotografie, gen "copil
zâmbind" sau "apus de soare". Orice este în plus și nu servește
ideii transmise merită eliminat. "Less is more".
De obicei este mai ușor să iei un cadru mai larg și să
decupezi ulterior, însă este greu de scăpat de paraziți care intră
în dreptunghiul care încadrează subiectul - gen un cazan de gunoi
lângă subiect sau cineva care face ceva irelevant prin spate.
E mai puțin interesantă o fotografie despre "femeie râzând și
cățel bând apă". Excepția apare dacă poți găsi o legătură
interesantă între subiecte, poate un contrast interesant: "floare
imaculată lângă grămada de gunoi".
În același timp, toate imaginile simple s-au banalizat, e
interesant să găsești o combinație inedită. Fotografiei de mai sus
i-aș spune "Snorkeling la apus". Este realizată cu telefonul, nu
are efecte de focus, doar un contrast interesant de lumină care
face ca zona neagră să iasă în evidență.
La minim, fotografia artistică ar trebui să genereze o
senzație interesantă ochiului, poate chiar să inspire un sentiment.
Ideal este ca fotografia să spună o poveste, să invite la
imaginație.
Subiectul are dreptul la cât mai mult din cadru
Un alt principiu este că subiectul principal din fotografie
merită să ia cât mai mult din cadru. În special la portret, fața
trebuie să ia foarte mult din cadru. Am observat azi și în
videoclipuri că deseori se taie partea de sus a capului pentru a
oferi feței o expunere mai largă. E totuși nenatural să nu lași
vizibilă măcar linia părului. Bărbia de obicei vrei mai des să fie
vizibilă complet.
Subiectul nu trebuie să fie întotdeauna în centru, poate fi
plasat la 1/3 de la margine. E util însă să existe ceva plasat în
restul de 2/3 care să dea echilibru pozei și totuși să nu capteze
prea mult atenția. Din rațiuni de respectarea imaginii personale,
mă abțin aici să public vreun portret.
Adâncime
Fotografia pierde în general senzația de adâncime pe care o
formează vederea umană prin doi ochi. Se poate adăuga senzația de
adâncime prinzând în spatele subiectului și uneori chiar în fața
lui obiecte mai puțin focalizate (vezi diafragma deschisă - F
mic).
Dacă vă uitați cu atenție, cam toate filmele care se respectă
au multe cadre în care subiectul este focalizat iar fundalul devine
ușor neclar. Aceasta atrage atenția spre subiectul focalizat. De
asemenea, dă o senzație de adâncime care lipsește în general la
imaginea 2D
Tot senzație de adâncime se realizează și prinzând în cadru
ceva mai aproape decât subiectul, care va fi și mai defocalizat
decât ceva la aceeași distanță în spatele subiectului. Trebuie avut
atenție ca obiectul defocalizat să pară natural și să nu atragă el
atenția.
În fotografia de mai sus, imaginea iese din focus și la distanță și la apropiere. Undeva există un plan în care clapele sunt bine focalizate. Poate nu este o compoziție deosebită, însă impresia de adâncime este pregnantă zic eu.
* * *
P.S. Pentru orice fotografie reușită există alte mii care nu merită o ramă. Perseverați și veți obține și fotografii interesante, uneori chiar din pur noroc.
.jpg)
