O cultură a lipsurilor

 

Oamenii care au crescut în lipsuri se înrăiesc de obicei. Nu toți, cei care au avut norocul să cunoască compasiunea altora ar putea deveni oameni cu compasiune. Însă mulți oameni crescuți în lipsuri extreme rămân cu un instinct de a vedea viața ca o luptă "eu versus ceilalți". O vedem în oameni care arată o răutate inexplicabilă, oameni care se luptă pentru lucruri derizorii și meschine ca și cum viața lor ar depinde de acel lucru.

De exemplu la mine în bloc există discuții despre cine plătește apa consumată pe udatul grădinii, chiar dacă valoarea este derizorie iar grădina este a tuturor. Acesta este un exemplu "benign", cred însă că oamenii care au crescut în lipsuri extreme pot ajunge chiar mari criminali ai istoriei.

Ne naștem cu predispoziția de a colabora, însă și cu predispoziția de a lupta pentru propria viață dacă mediul devine ostil. Care predispoziție se dezvoltă mai mult depinde mult de mediul în c...