„Am nevoie de trei documente diferite ca să pot face solicitarea, ți-am trimis un SMS acum”, s-a auzit o voce de bărbat în boxele mașinii mele. Diferența de volum între muzica pe care o ascultam înainte să sune telefonul și vocea celui care mă sunase mă izbise puternic. Privirea mi-a scăpat pentru o fracțiune de secundă spre un panou alb din stânga autostrăzii pe care scria „Km 78”. Bordul îmi arăta că mergeam cu 128 kilometri pe oră, așa că se auzea și foarte puțin zgomot datorită vântului. „În regulă, Vlad, ți le trimit când opresc la o benzinărie”, am răspuns eu gânditor.
Era o zi de marți care începuse atipic, extrem de devreme și care avea să se termine cu peste 42 de apeluri în istoricul telefonului meu. În seara respectivă am stat și am numărat de câte ori vorbisem la telefon pentru că mă simțeam extrem de obosit. Căutam o modalitate de a evita astfel de situații