E o discuţie care revine mereu în prim-plan şi e bine că e aşa: care e răspunderea firmelor care vând produse sau servicii atunci când se asociază cu imaginea unor VIP-uri (pretinse sau reale) care le fac reclamă? Dă bine această asociere dacă e urmărit doar impactul, fără a lua în calcul alte detalii de imagine care ar putea afecta pe timp mediu şi lung pentru că, nu-i aşa?, spunbe cu cine te însoţeşti ca să îţi spun cine eşti?
Personal nu voi cumpăra never un produs sau un serviciu livrat
de o firmă care e în contract cu personajul Dorian Popa.
Dincolo de faptul că individul joacă rolul de bombardier (da, am
înţeles, în viaţa reală cică ar i un pic mai educat), asocierea lui
cu consumul de droguri îmi generează un mare semn de întrebare
despre moralitatea firmelor cu care este asociat.
Şi nu doar că e VIPul dintr-un dosar ultra-cunoscut dar, în evoluţia dosarului, Dorian Popa a probat şi faptul că nu e doar consumator de droguri ci şi un mincinos.
Prins cu chiloţii în vine, cum spune românul (tehnic, doar în
halat de baie, in chiloţi şi în şlapi) conducând în Bucureşti,
drogat, în primă fază a minţit ca o gazetă rusească spunând că el
nu a pus gura pe droguri, că poate a inhalat nişte aburi, din
greşeală, la o petrecere.
Deci şi penal şi mincinos. Mincinos faţă de fanii lui! Caracter
zero!
Apoi a revenit, a recunoscut. Dosarul a mers mai departe, şi-a
luat o condamnare (la închisoare, cu amânare) dar judecata se reia
de la zero, avocaţii megând acum pe tertipul „a consumat droguri
dar nu era sub influenţa lor…”.
Deci încă o dovadă de neasumare, de bărbăţie la nivelul broaştei,
din partea „vedetului”.
În aceste condiţíi, pentru mine e clar. Individul nu e un model ci un infractor laş (un fel de Arsene fugarul, dar în altă dimensiune) care nu aduce plusvaloare într-o promovare gândită măcar pe ţintă medie de timp. Decât, poate, dacă e vorba de produse sau servicii gândite a fi vândute infractorilor şi, în general, persoanelor pentru care legea e un fel de hârtie igienică.
Dacă ar rămâne o singură brutărie în ţara asta şi şi-ar face reclamă cu acest dubios / penal / mincinos, a; prefera s[ trec la consumul regulat de mămăligă…
Acum vreun an, organizatorii unei manifestări cotată drept
curată au apelat la personaj şi l+au adus la Piatra Neamţ, s-au
asociat cu el. Încă nu venise condamnarea dar tot nu era modelul
agreat de mine pentru promovare.
Nu am scris, nu am făcut tam-tam. I-am spus în privat unuia dintre
organizatori şi am evitat să promovez evenimentul (sau am dat doar
aşa, o ştire de 3 rânduri, nu mai reţin exact).
Sper că unii au înţeles ceva din asta…
Cum, la fel, nu voi cumpăra produse promovate de Jador (recent prins şi el la volan şi picat la testul antidrog) şi nu voi face publicitate (nici măcar pe bani) evenimentelor sau spectacolelor la care participă astfel de non-modele.
Apropos de atenţia la detalii în ceea ce priveşte asocierea
publicitară.
Mai ţineţi minte că Simona Halep a pierdut nişte contracte de acest
gen când a avut problemele cu dopajul? Şi că alţi sportivi, alte
vedete, aflaţi în situaţii similare au păţit la fel? Firmele mari,
care investesc în publicitate ştiu că pe subiecte de acest tip nu e
loc nici de negociat, nici de sentimente. Îşi prozejează afacerile,
profiturile, locurile de muncă create tăind din faşă orice ar putea
periclita toate astea. Nu acceptă riscuri de vulnerabilităţi de
imagini pentru că o vedetă pe care o plătesc cu sacul de bani să o
ardă în chiloţi, halat de baie şi cu drogul în venă. Sau alte
chestiuni asemănătoare.
Tot la capitolul „mai íneí minte?” aş putea aminti de cazul Buhnici
care, pentru o replică nefericită dar clar sexistă s-a ales cu
rezilierea a câtorva contracte, de 200-300 de mii de euro.
Iar detaliile şi sensibilităţile pot fi diverse. Acum o lună,
Grecia a luat poziţie oficial, prin autorităţi de stat faţă de o
reclamă exaltată filmată de Adidas, cu o gheată de fotbal (desenată
cu lumini, de drone) pe Acropole. „Se poate interpreta că gheata
loveşte Acropolele” au zis grecii scurt şi au cerut ştergerea
tuturor imaginilor. Şi se va lăsa, probabil, ci cu plata a ceva
milioane de euro (sau zeci de milioane) din partea producătorului
de echipament sportiv.
Nu vă miraţi, am avut şi noi, la Neamţ, o idee la fel de creaţă, în
vremea aceluiaşi sinistru Arsene, când s-a anunţat o manifestare
marca Botezatu la Cetatea Neamţului. Adică o „chiloţăreală” ce se
dorea organizată pe zidurile încărcate de istorie…
Epic pentru slugărnicia unora dintre sinecuriştii din Neamţ, la
acel moment, conducerea Complexului Muzeal nu a zis nici pâs la aşa
bagabonţeală…
Revenind la D. Popa, Jador şi alţii ca ei, nu e vorba de excepţii. Văd tot mai mult în spaţiul public, mai ales pe reţele, cum unele firme sau branduri locale sunt promovate de adolescenţi sau tineri cu mari probleme de alfabetizare, într-o limbă română în varianta barbară, cu înjurături, insulte, hăhăieli. Sau de indivizi dubioşi care, fie în acele postări fie în altele, par beţi sau drogaţi. Sau chiar de infractori cu cazier, de multe ori proaspăt sau chiar cu dosare penale în curs.
Da, cred şi în a 2-a şansă pentru oricine.
Dar asta înseamnă o părere de rău clar exprimată (nu cu reveniri şi
chichiţe avocăţeşti), o căinţă sinceră, o reabilitare reală,
parcurgerea unei perioade rezonabile de penitenţă.
Până la urmă, e dreptul oricui de a face ce vrea cu banii lui.
Inclusiv să plătească sau să accepte reclamă făcută de un infractor
analfabet, aflat sau nu în mod curent şi sub influenţa alcoolului
sau a altor substanţe.
Dar e şi dreptul meu să decid că în calitatea produsului (serviciilor) intră şi asocierea cu promotorii respectivi iar când e vorba de unii nefrecventabili (câh!) pot decide să dau banii la concurenţă.
Daniel VINCA
