Mvai, dar ce scumpă e dulceaţa asta de trandafiri,
păi ce, sapi trandafirii, îi copileşti? (sau de nuci
verzi)
Cuuuum? Pastă de măceşe aşa scumpă? Măceşele cresc
singure, nu trebuie decât să le culegi! (de cireşe amare, de
flori de salcâm, de soc)
Pe bune? Onor potenţial cumpărător, ia mişcă-ţi ilustrul
dos şi culege trandafirii de dulceaţă cu zgârieturile implicite,
curăţă-i, taie partea albă de la petale, fă tu cu mânuţele-alea
două şi ia de vezi câtă muncă înglobează şi câte două borcănele îţi
ies.
Culege nuci, fă-ţi manichiură french-negru sub unghii de
la curăţat, dezmiardă-le în n ape cu var, spre necondiţionata
bucurie a mâinilor tale, şi vezi cum te descurci mai departe, mai
ales la spălat aragazul.
Culege măceşe - asta e partea soft -, alege-le, scote
smocul, fierbe-le, apoi dă-le, tot cu mânuţele-alea două, prin
sită; restul e uşor, doar amesteci continuu nişte ore.
Culege cireşe amare în compania viespilor şi albinelor;
bucată cu bucată, repetitiv, asta după ce te-ai căţărat spre
ceruri; apoi, în decor în picăţele movulii şi stropi în ochi, cu
răbdare de chinez bătrân, scoate sâmbure cu sâmbure; a, şi nu
uita!, cireşele amare trebuie amestecate şi spumuite
nonstop.
Contează materia primă, manopera nu se pune, timpul -
nici atât, că ele nu costă. Ca la bijuterii - Aaaa, păi de ce e
aşa scumpă, că nici măcar nu e de aur? - sau la tablouri -
Cââât? Nişte pânză acolo, o ramă şi nişte vopsele cât să
coste?
Nu te coafeză preţul, nu cumperi. Nu ştii câtă muncă
sau/şi talent a implicat produsul finit, cât timp, câte chesti
conexe (gen detergent, înălbitor, diluanţi), ai tu o idee acolo -
fixă, ţine-o pentru tine. Taci! Ştii nişte preţuri, dar n-ai
idee de valoarea lucrurilor pe care ţi le
doreşti.