E simplu, prea simplu:

Când s-a scris cântecul nostru,

cei ce l-au scris n-au ştiut să-l cânte

şi a rămas în aer până la primul vânt

de poluare prozaic-păcătoasă...

Când s-a scris cântecul nostru,

cei care l-au scris n-au ştiut

că va veni clipa când ceasuri bolnave

vor bate-ntr-o poartă încuiată 

de blesteme şi păcate...

E simplu, prea simplu:

Când s-a scris cântecul nostru,

nu s-au gândit că oamenii 

îl vor mai asculta

îl vor mai cânta

şi-l vor mai şi crede...