HOTĂRÂREA
nr. 7 din 11 martie 2025
privind contestațiile formulate
împotriva Deciziei Biroului Electoral Centralnr.18D din 9 martie 2025 privind
respingerea înregistrării candidaturiiindependente a domnului Călin Georgescu la alegerile
pentru PreședinteleRomâniei din anul 2025,
precum și a semnului electoral
Nepublicată
Marian Enache – președinte
Mihaela
Ciochină – judecător
Cristian Deliorga
– judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
– judecător
Laura-Iuliana Scântei
– judecător
Gheorghe Stan
– judecător
Livia Doina Stanciu
– judecător
Elena- Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila
– judecător
Benke Károly – prim-magistrat-asistentCu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.
Pe rol se află
soluționarea
contestației formulate de domnul
Călin Georgescu privind respingerea
înregistrării candidaturii sale
la alegerile pentru Preș
edintele României din anul
2025.2. Contesta
ția a fost înregistrată la Curtea
Constituțională la data de 10 martie 2025 șiformează obiectul Dosarului
nr.927F/2025
, la care a fost
ata
șată Decizia
nr.1
8D din
9
martie 2025
privind respingerea înregistrării
candidaturii independente a domnului Călin Georgescu
la
alegerilepentru Pre
ședintele României din anul 2025,
transmisă de
Biroul Electoral
Central
(BEC)
cu Adresanr.150
C/BEC/P.R./2025
din
10
martie 2025, înregistrată la
Curtea Constituțională cu nr.2726
din 10martie 2025.3. În motivarea contesta
ț
iei,
domnul
Călin
Georgescu
arată că
, sub aspect
procedural,BEC
nu a respectat condițiile legale
privind cvorumul de prezență, cvorumul de vot, procedura
dedesfășurare a ședinței și procedura de
adoptare, redactare și publicare a Deciziei
BEC nr.18D
din 9martie 2025 și a procesului
–
verbal întocmit de BEC din care
rezultă data și ora afișării acesteia
–procesul-
verbal nefiind nici măcar semnat.
Prin urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.174
șiurmătoarele din Codul de procedură civilă,
care atrag nulitatea absolută a deciziei și a
procesului
-verbalantereferite.
Așadar,
se solicită obligarea BEC la comunicarea
procesului
–
verbal al ședinței din
data
de
9 martie 2025 în
care a fost adoptată decizia și a fost întocmit
procesul
–
verbal de afiș
are, pentru a se
putea constata și dovedi
neregularitățile de ordin procedural care atrag nulitatea absolută
a Deciziei
BEC
nr.18D din 9
martie 2025
ș
i a procesului-
verbal de afișare.
4.
Pe fondul contestației, se susține
că, potrivit art.17 alin.(1) lit.b) și art.29
alin.(1)
–
(3) dinLegea nr.370/2004, BEC are atribuția de a constata îndeplinirea
doar a condițiilor de fond și de formăprevăzute de lege pentru candidaturi și, subsecvent, de a le
înregistra pe cele care îndeplinesc acestecondiții, respectiv de a respinge înregistrarea celor care nu
le îndeplinesc. Condițiile de formă suntprevăzute de art.27 alin.(2)
–
(5) din Legea nr.370/2004,
completate de cele stabilite prin Hotărârea
Auto
rității Electorale Permanente
nr.1/2025 și prin Decizia BEC nr.2D din 26 februarie 2025.
Condițiile
de fond sunt cele enumerate
la
art.28 din Legea nr.370/2004, cu
trimitere doar la art.37 din Constituție,care, la rândul lui, face trimitere la art.16 alin.(3) din
Legea fundamentală. Prin urmare, în legătură cu
înregistrarea candidaturilor la alegerile pentru
Președintele
României, BEC trebuie să
î
ș
i realizeze
singura atribuție în materie,
prevăzută expres de Legea nr.370/2004, și anume aceea de a
constata îndeplinirea condițiilor de
formă și de fond sus
–
menționate. În schimb, BEC, prin
decizia de respingerea înregistrării
candidaturii domnului Călin Georgescu, nu a verificat, în niciun
fel, îndeplinirea cumulativăa condițiilor de
formă și de fond cerute de Legea nr.370/2004 și de actele adoptate
în baza acesteia,mărginindu
–
se să precizeze că „nu poate da
prevalență analizei aspectelor formale ale
prezenteicandidaturi, în detrimentul celor
fundamentale tranșate deja de curte [Curtea
Constituțională
– s.n.]”. În
întreg cuprinsul deciziei contestate, BEC a analizat doar condiții de fond suplimentare, decurgândindirect
din alte prevederi constituționale decât cele la care Legea
nr.370/2004 însăși face trimitere și
2
care au fost decelate, pe cale de
interpretare, în jurisprudența Curții Constituționale, prin
Hotărârea nr.2din 5 octombrie
2024.
5.
BEC nu doar că nu
și
–
a îndeplinit singura atribuție în
materie, dar și
–
a și substituitcompetența exclusivă a Curții Constituționale de a examina și
verifica îndeplinirea condițiilor deeligibilitate și de fond pentru candidatura la funcția de
Președinte a
l României, care decurg, pe cale
de
interpretare, din alte
dispozițiile ale Constituției decât cele la care face trimitere
Legea nr.370/2004,respectiv cele ale art.82
alin.(2) cu privire la conținutul jurământului de credință ce
trebuie depus la
intrarea în mandat.
6.
Se menționează că, prin Hotărârea
nr.2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 48 și 58
–
invocată de BEC
–,
Curtea arată că îi revine în mod
exclusiv competența de a verifica îndeplinirea
decătre candidați a condițiilor de
eligibilitate rezultate din Constituție. Or, potrivit procedurii
stabilite deLegea nr.370/2004, această
verificare de către Curte se poate
realiza numai în situația unei
candidaturia cărei înregistrare a fost
admisă de BEC, dar, ulterior, a fost contestată în condițiile
art.31 alin.(1) dinLegea
nr.370/2004.
7.
În concluzie, Decizia
BEC nr.18D din 9 martie 2025 este vădit nelegală,
întrucât BECnu
și
–
a îndeplinit atribuția de a
verifica îndeplinirea condițiilor de formă și de fond prevăzute de
Lege
a
nr.370/2004
și și
–
a arogat, în mod nepermis,
competența exclusivă a Curții Constituționale de a
interpreta L
egea fundamentală pentru
stabilirea unor condiții suplimentare de eligibilitate și fond
privindcandidatura la
funcția de Președinte al României
–
altele decât cele prevăzute
de Legea nr.370/2004
–,
precum și,
în
subsidiar, pe cea de a examina și
verifica îndeplinirea
acestora.8.
Se arată că în timp ce deciziile
Curții Constituționale au ca obiect verificareaconformității legii cu dispozițiile constituționale, având,
așadar,
un caracter general și
impersonal,hotărârile Curții Constituționale
date în procedura privind alegerea Președintelui
României
–
mai exact, în soluționarea contestațiilor
privind deciziile BEC de
admitere sau de respingere a
candidaturilor
– suntdate
intuitu personae
, așa cum este cazul Hotărârii
nr.2 din 5 octombrie 2024, care are în vedere
candidatura doamnei Diana
Iovanovici-
Șoșoacă depusă în cadrul
procesului electoral din anul 2024.
9.
Cu toate acestea, nici deciziile, nici
hotărârile Curții Constituționale
nu produc efecte
sine die
. Astfel, deciziile, indiferent
dacă sunt decizii de constatare a constituționalității
sauinterpretative, își încetează aplicarea
odată cu abrogarea legii în legătură cu care au fost date și
cu
care fac corp comun.
Mutatis mutandis
, hotărârile pronunțate în cadrul
procedurii de alegere aPreședintelui
României își produc efectele doar până la încheierea, în orice
formă, a procesuluielectoral. Din această
perspectivă, se consideră că BEC a făcut o confuzie între deciziile
și hotărâr
ile
Curții Constituționale în privința
caracterului lor general obligatoriu, întrucât invocă art.147
alin.(4) dinConstituție,
care se referă numai
la
deciziile Curții, nu și la
hotărârile acesteia.
10.
Se susține că BEC
apreciază în mod greșit
–
nesocotind chiar dispozițiile
Leg
ii
nr.370/2004
–
că alegerile pentru funcția de
Președinte al României, care se desfășoară
în anul 2025,
ar reprezenta, de fapt, același
proces electoral cu cel desfășurat în anul 2024 și anulat prin
HotărâreaCurții Constituționale nr.32 din 6
decembrie 2024. În realitate, plecând de la definiția legală a
perioadeielectorale [art.2 alin.(1) lit.a)
din Legea nr.370/2004], se apreciază că în discuție sunt două
perioadeelectorale și, deci, două procese
electorale distincte: unul desfășurat în anul 2024 în baza
Ordonanțeide urgență a Guvernului
nr.98/2024
privind unele măsuri pentru
organizarea şi desfăşurarea alegerilorpentru
Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi
Camera Deputaţilor din anul2024, a Hotărârii
Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru
Președintele Românieidin
anul 2024
și a Hotărârii Guvernului
nr.1061/2024
privind aprobarea
Programului calendaristic pentrureali
zarea acțiunilor necesare pentru
alegerea Președintelui României în anul 2024, iar celălalt, în
cursde desfășurare în anul 2025, în baza
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2025
privind unele
măsuri pentru organizarea şi
desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025
șialegerilor locale parțiale din anul 2025,
a Hotărârii Guvernului nr.4/2025
privind stabilirea datei
alegerilor
pentru
Președintele României din anul 2025
și a Hotărârii Guvernului
nr.17/2025
privind
aprobareaProgram
ului calendaristic pentru
realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui
României
din anul 2025.11.
În aceste circumstanțe, autorul arată că, în opinia sa, considerentele Hotărârii CurțiiConstituționale
nr.2 din 5 octombrie 2024 privind candidatura doamnei
Diana Iovanovici
–
Șoșoacă, dată în cadrul procesului electoral pentru
alegerea Președintelui României din anul 2024, nu
se pot aplica în
cazul candidaturii
domnului Călin Georgescu, în cadrul unui nou proces
electoral, cel privind
alegereaPreședintelui României din anul 2025, cu atât ma
i mult cu cât BEC nu a
adus
nicio dovadă că
situația
de fapt imputa
tă domnului Călin Georgescu, în
cadrul procesului electoral din anul 2025, ar fi
fostsimilară
cu cea a doamnei Diana
Iovanovici-
Șoșoacă, în cadrul procesului
electoral din anul 2024. Semai menționează
că Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024 nu numai că nu face
referiri la fapte saudeclarații ale domnului
Călin Georgescu din care ar rezulta nerespectarea Constituției și a
democrației,
3
dar nici nu îl nominalizează. Se
arată, în realitate,
că Hotărârea nr.32 din 6 decembrie
2024 se referăla cu totul alte aspecte,
respectiv manipularea votului alegătorilor prin utilizarea
netransparentă atehnologiilor digitale și a
inteligenței artificiale și finanțarea din surse nedeclarate a
campaniei, inclu
siv
online
(paragraf
ul
11).
12. Prin urmare, acceptând linia de gândire a BEC, ar însemna ca
o hotărâre a
CurțiiConstituționale privind admiterea unei
contestații față de o decizie de înregistrare a unei candidaturi
decătre BEC să poată fi invocată cu titlu de
jurisprudență chiar de către BEC pentru a respinge
înregistrarea unei alte
candidaturi, într-
un alt proces electoral, fără ca
situația de fapt premisă să fi fostasemănătoare și dovedită și, deci, fără să poată fi aplicat
principiul de drept
ubi eadem est ratio,
ibieadem solutio esse debet.
13.
Se învederează că dacă
s
–
ar accepta ca o hotărâre a Curții
Constituționale privindanularea alegerilor
în cadrul unui proces electoral, cauzată de faptele atribuite, fie
și indirect, unuiadintre candidați, ar
constitui fine de neprimire pentru înregistrarea de către BEC a
oricărei candidaturia respectivului cetățean
român sau motiv de anulare de către Curtea Constituțională a
deciziei BEC de
înregistrare a candidaturii sale, aceasta ar însemna,
de facto
, suprimarea perpetuă a
dreptuluiconstituțional de a
fi ales, în pofida îndeplinirii
tuturor condițiilor de formă și de fond prevăzute de
Legeanr.370/2004, adică a însuși actului
normativ care reglementează alegerea Președintelui
României.
14.
În
concluzie, se apreciază că Hotărârile Curții Constituționale
nr.2 din 5
octombrie 2024și nr.32 din 6 decembrie 2024 nu reprezintă un precedent
jurisprudențial care să fundamenteze juridicDecizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea
înregistrării candidaturii independente adomnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele
României din anul 2025
.15.
Pe rolul Curții
Constituționale se află și Dosarele
nr.928F/2025
–
nr.935F/2025,
nr.
937F/2025
și
nr.938F/2025,
având ca obiect soluționarea
contestațiilor formulate de
Elena Radu,Mircea-Victor-Daniel Chitic, Ana Craiu,
Narcis-Viorel-
