Acordarea pe ochi frumoşi a acreditărilor pentru jurnalişti de către Consiliul Judeţean Neamţ a fost deja punctată de Vestea dar şi de alţi colegi din presă.
Felul în care au procedat cei care au decis selecţia, băgându-i sub nas preşedintelui Daniel Harpa decizia în ce priveşte Vestea e unul tipic de caz şcoală.

Citind decizia CJ, direct şi printre rânduri apar 3 motive. Le luăm pe rând.

Principalul motiv (cu cuvântul „motiv” menţionat expres ar fi faptul că un document oficial (de la ONRC) referitor la o firmă – livrat de semnatarul acestor rânduri – nu ar avea ca obiect de activitate MEDIA sau PUBLICITATE. Azi analizăm acest motiv.

Cităm din documentul CJ: „nu se face dovada obiectului de activitate legat de informarea populaţiei prin media/publicitate în cazul societăţii comerciale pentru care aţi transmis certificatul constator, motiv pentru care cererea dumneavoastră de acreditare nu a fost aprobată”.

În acelaşi document al CJ, mai la început, când se face inventarul documentelor trimise de Vestea la CJ, se pomeneşte iar de actul de la ONRC: „Certificatul Constatator emis de ONRC”.

Bun. Dacă e să vedem o parte pozitivă în documentul remis de CJ, aceasta este CONFIRMAREA FAPTULUI că instituţia a primit documentul ONRC, din moment ce face vorbire despre el.

Mai jos (sublinierile şi celelalte linii aparţin redacţiei) documentul semnat de preşedintele Harpa:

Documentul remis de semnatarul acestui text lui Catrinel Cojocaru (purtătoarea de cuvânt de la CJ care s-a ocupat de acest interesant meşteşug de la CJ Neamţ) este – se impune precizarea! – un document standard. de aia se şi cheamă CERTIFICAT CONSTATATOR. Are 10 pagini şi a fost remis în format PDF.
Vestea are parteneriate cu mai multe firme care se ocupă de presă / media / editare şi/sau publicitate dar am remis certificatul uneia singure.

Vă arătăm mai jos paginile care interesează, 1 (cu semnătura – apostila digitală a ONRC, instituţie care funcţionează sub Ministerul Justiţiei) şi 7 (unde sunt mai multe coduri CAEN pliate pe solicitarea CJ).

Deci ni s-a cerut 1 obiect de activitate care să fie MEDIA sau PUBLICITATE şi am furnizat vreo 14:

5813 – Activităţi de editare a ziarelor
5814 – Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor
5819 – Alte activităţi de editare
6202 – Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei
6209 – Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei
6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe
6312 – Activităţi ale portalurilor web
6391 – Activităţi ale agenţiilor de ştiri
6399 – Alte activităţi de servicii informaţionale n.c.a.
7021 – Activităţi de consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi al comunicării
7311 – Activităţi ale agenţiilor de publicitate
7312 – Servicii de reprezentare media
7410 – Activităţi de design specializat
7420 – Activităţi fotografice

Fiecare din codurile CAEN de mai sus luate separat şi toate acestea împreună pot însemna presă şi/sau publicitate.

În data de 21 martie, când i-am dat lui Catrinel Cojocaru (prin whatsapp) documentul de 10 pagini, am selectat, de asemenea, ca mai sus, în format text, vreo 10 coduri CAEN şi i-am şi spus că aceste obiecte de activitate se găsesc pe pagina 7. Mna, aşa ca să nu facă prea mult efort unii angajaţi de la CJ…
Apoi am întrebat-o, de mai multe ori, dacă e ok, dacă e în regulă ce am trimis. Răspunsurile ei au fost ba că nu se uită în acel moment, ba că face altceva, ba că va duce documentul luni la înregistrat (trecuse deja de ora 14, era vineri).

Iar luni a spus că a înregistrat acest document dar, de vineri până luni şi apoi încă vreo 5 zile până a venit răspunsul CJ, CATRINEL COJOCARU nu a mai punctat că ar fi vreo problemă în documentele referitoare la acreditarea jurnalistului de la Vestea.

Acum, să revenim la contradicţia dintre cele două documente, referitoare la minunatele obiecte de activitate.
CJ spune că nu e cod CAEN de presă / publicitate, documentul emis de oficiul Ministerului Justiţiei arată taman pe dos.

Printre ipotezele identificate de noi pentru ca să se spună (cu ştampila CJ) că nu există ceea ce există, ar fi următoarele:
– fila 7 a dispărut din dosarul de acreditare Vestea,
– fila 7 a fost furată din dosar,
– fila 7 nu a fost introdusă în dosar (cu rea intenţie sau din incompetenţă – poate cineva nu ştie că atunci când dă Print la un document cu mai multe file trebuie să bifeze „all pages”). Dar varianta din paranteza de mai sus pare şi mai ciudată în condiţiile în care dădusem acele lămuriri suplimentare (şirul de coduri CAEN şi menţionarea paginii 7, în scris).
– etc.

Evident că toate aceste ipoteze (dar şi altele, separate sau subsecvenţiale) duc la întrebarea legitimă: oare aşa se procedează la CJ şi în cazul altor dosare care trebuie evaluate, pe alte activităţi? Şi ne gândim la dosare de angajare, de concursuri pentru funcţii executive, de licitaţii, de alte proceduri de achiziţii publice…

Vom demonta, dacă va fi nevoie şi celelalte două motive pe care adresa de răspuns de la CJ le menţionează, nu direct (ca motiv) şi în treacăt.
Sunt din aceeaşi categorie gen „parascovenii”.

Până atunci, mai menţionăm, încă o dată, că pretenţiile CJ Neamţ la acreditare (stabilite printr-un regulament propriu care nu a fost supus votul consilierilor judeţeni (foarte interesant şi acest detaliu!) depăşesc excesiv prevederile Legii 544/2001. Adică „adaugă la lege nelegal”, cum spun juriştii.
De asemenea, aceleaşi pretenţii sunt exagerate şi în comparaţie cu ceea ce am putea numit Bune Practici şi ne raportăm inclusiv la metodologiile de acreditare la Guvernul României şi la ministere.
În grupul de whatsapp CJ – Presă (care între timp a fost redus la un fel de cutie poştală, fiind cenzurată varianta ca jurnaliştii să poată întreba ceva, să ceară detalii, fiind lăsat doar cu posibilitatea ca numai administratorul să posteze) chiar am făcut aceste precizări şi am ataşat – tot pe data de 21 martie – linkuri cu secţiunile de la Guvern şi de la Ministerul Justiţiei. Din păcate, deşi erau câteva rânduri de citit, la scurt timp, Catrinel Cojocaru scria în acelaşi grup „şi la Guvern se cere la fel”. O afirmaţie total mincinoasă care arăta că fie nu a citit ce era în linkul de la Guvern, fie nu a înţeles, fie făcea intenţionat din alb, negru…

Concluzie: acreditarea unui jurnalist (sau lipsa acesteia) la o instituţie anume nici nu-i dă, nici nu-i ia ceva.
Acreditarea respectivă asigură primiterea unor comunicate de presă (redactate mediocru de CJ Neamţ, în ultimul timp) sau invitarea la conferinţe de presă (foarte rare la Consiliul Judeţean).
Prin menirea lui, jurnalistul nu trebuie să fie o debara a Puterii şi a instituţiilor ci trebuie să se situeze de partea cetăţeanului. Inclusiv atunci când e minţit de Putere.
Ceea ce Vestea face în continuare…

Daniel VINCA
sursa foto cover – facebook, Catrinel Cojocaru