Am primit la Redacţie un interesant drept la replică de la
directoara CNI, Manuela Irina Pătrăşcoiu. Se referă la articolul
Cum îşi bate joc CNI de oamenii şi politicienii din Neamţ? Pila lui
Erbaşu, salariu cât 3 miniştri, publicat acum 6 zile în
Vestea.
Deşi respectă foarte puţin cerinţele tehnice ale unui Drept la
Replică, publicăm mai jos textul respectiv, integral, iar la final
adăugăm doar câteva scurte consideraţii:
DREP LA REPLICĂ
Subsemnata Pătrășcoiu Manuela Irina, reprezentată convențional
și cu domiciliul ales la SCA „Dumitru, Chelarașu & Asociații” cu
sediul în București, Sector 2, str. Zidurilor, nr. 11, et. 2, prin
av. Dumitru Andrei și av. Chelarașu Irina email:
[email protected] și [email protected], în temeiul
art. 30 alin. 1 și art. 32 alin. 4 din Constituția României, am
rugămintea să publicați în continuarea articolului mai sus precizat
în aceleași condiții de vizibilitate, următorul:
DREPT LA REPLICĂ
în contextul articolului defăimător publicat în data de 04.07.2025,
prin care să clarific și să resping categoric toate informațiile
tendențioase, trunchiate și neadevărate vehiculate în acest
material.
Articolul publicat prezintă o serie de acuzații extrem de grave și
nefondate, menite să creeze senzațional și să atragă atenția
publicului prin denigrarea atât a subsemnatei cât și a societății
C.N.I. S.A. În mod clar, se urmărește inducerea în eroare a
cititorilor și alimentarea unor scenarii privind nepotismul și
favoritismul, pretinse influențe și implicații politice, caracter
ilicit, ce discreditează reputația și calitățile profesionale ale
subsemnatei.
Contrar impresiei intenționat induse – subliniem că informațiile
vehiculate sunt intenționat trunchiate, prezentate dezechilibrat și
scoase din contextul legal și economic.
Compania Națională de Investiții este o societate comercială pe
acțiuni care funcționează conform prevederilor Legii nr. 31/1990
privind societățile comerciale și ale Ordonanței nr. 25/2001, iar
prin prisma specificul activității sale aceasta se află sub
coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Administrației.
Această subordonare se explică prin faptul că societatea desfășoară
activități economice care generează rezultate în beneficiul public
general. În acest context, scopul principal al companiei este de a
oferi servicii specializate pentru lucrări de interes public,
într-un regim profesionist și eficient. Încredințarea acestor
atribuții în sarcina unor instituții publice clasice ar presupune
angrenarea unor resurse administrative, logistice și tehnice
semnificative, nejustificate raportat la capacitatea acestora, ceea
ce ar conduce nu doar la costuri sporite, ci și la o scădere
considerabilă a calității, coerenței și predictibilității în
implementarea
investițiilor.
Totodată, a susține că societatea este „fond neoficial de rezervă”,
„butonat discreționar”, în absența oricărei dovezi concrete, nu
reprezintă o analiză, ci un exercițiu retoric menit să compromită
imaginea unei entități care funcționează într-un cadru legal clar
și verificabil.
Conform logicii reformatoare a articolului, transparența ar însemna
să desființăm o companie care livrează rezultate concrete, are
personal specializat și funcționează într-un cadru legal clar și să
transferăm atribuțiile acesteia către o direcție nou-creată în
cadrul ministerului și către instituții publice fără expertiză
tehnică, fără infrastructură proprie și fără experiență în
gestionarea unor proiecte complexe.
Totodată, exemplele prezentate, menite să demonstreze
„ineficiența”, ignoră tocmai realitatea instituțională și legală în
care compania funcționează. A susține că proiectele ar fi avansat
mai rapid dacă plățile către constructori erau făcute direct de
autoritățile publice locale presupune o viziune ruptă de realitate.
Se
insinuează că, în absența unui mecanism specializat de control
tehnic, financiar și contractual, fondurile ar fi ajuns la timp,
iar șantierele ar fi fost finalizate impecabil. În această logică,
ne putem imagina că o instituție locală fără personal tehnic sau
juridic dedicat ar gestiona licitații complexe și ar efectua plăți
cu o viteză uimitoare, în afara oricărui risc sau blocaj.
Afirmațiile potrivit cărora subsemnata aș încasa „de trei ori mai
mult decât un ministru”, pe baza unor „sporuri inventate” și a unui
așa-zis traseu profesional discutabil, sunt profund tendențioase și
se bazează pe prezentări trunchiate, menite să discrediteze fără o
minimă contextualizare legală și factuală.
În realitate, veniturile de natură salarială ale conducerii
executive a CNI sunt stabilite prin contract, în funcție de
responsabilitățile asumate și de indicatorii de performanță atinși,
reflectând nivelul real de complexitate și răspundere al funcției.
CNI este o societate comercială care generează profit și
contribuie
semnificativ la bugetul de stat, iar remunerația conducerii este
suportată integral din veniturile proprii ale companiei, nu din
alocări bugetare directe.
Mai mult decât atât, subsemnata nu am fost „promovată din reviste”,
ci am un parcurs profesional solid și verificabil: din anul 2002,
exercit funcția de director economic în cadrul societății, având
anterior opt ani de experiență în domeniul economic și funcții de
conducere, iar în 2013 am fost numită director general, în mod
firesc, ca o continuare logică a activității neîntrerupte timp de
un deceniu.
În perioada 2013 -2025, societatea a înregistrat o creștere
remarcabilă a profitului, exemplificând: de la 7 milioane lei în
2019 la peste 213 milioane lei în 2024, contribuind la bugetul
general consolidat cu peste 92 milioane lei doar în anul 2024.
În acest context, recursul la afirmații trunchiate și interpretări
tendențioase a veniturilor de natură salarială ignoră cu bună
știință realitatea obiectivă a activității companiei și a
rezultatelor obținute. Asocierile politice vehiculate fără niciun
temei concret contribuie la conturarea unei narațiuni artificiale,
menită mai
degrabă să submineze credibilitatea profesională a conducerii decât
să ofere o analiză onestă și echilibrată a faptelor.
Nu în ultimul rând, în mod regretabil, se acreditează idea că
numirea mea în funcția de director general al Companiei Naționale
de Investiții S.A. ar fi fost rezultatul unor presupuse conexiuni
politice sau influențe informale, invocându-se în mod repetat
numele unor persoane precum Liviu Dragnea ori Cristian Erbașu.
O astfel de asociere, lipsită de orice fundament, ignoră cu
desăvârșire parcursul meu profesional, început în cadrul companiei
încă din anul 2002, într-o funcție de conducere executivă,
exercitată cu responsabilitate și continuitate timp de un
deceniu.
Discreditarea unei cariere profesionale consolidate prin efort
susținut, expertiză dovedită și rezultate verificabile, în favoarea
unor narative bazate pe apartenențe presupuse sau pe favoruri
conjuncturale, reprezintă un atac direct la persoana, mascat.
Denigrarea neîntemeiată a unei persoane, prin asociere arbitrară cu
figuri publice sau prin insinuarea unei ilegitimități profesionale,
fără suport factologic, constituie o atingere adusă onoarei,
demnității și vieții profesionale – valori protejate de legislația
națională și de jurisprudența constantă a instanțelor.
Libertatea de exprimare nu este un drept absolut și nu poate fi
folosită ca paravan pentru atacuri personale cu caracter
defăimător.
❖
SCA „ Dumitru, Chelarașu & Asociații”
Pentru
Pătrășcoiu Manuela Irina
………….
Nota Bene:
1. Dacă aţi ajuns cu lectura până aici, înseamnă că aţi avut
răbdare. Tehnic vorbind, pretinsul drept la replică de mai sus este
unul lung, patetic, scris parcă de un politician începător.
2.Când un drept la replică e full de epitete multe şi folosite
aiurea („articol defăimător”, „informațiile tendențioase,
trunchiate” etc samd) e cam previzibil c[ or s[ lipseasc[
argumentele tehnice. QED.
3.Strict pe chestiuni tehnice invocate în „romanul” de mai sus:
a. Despre veniturile doamnei Pătrăşcoiu realizate exclusiv de la
C.N.I. (o companie de stat care se ocupă cu primit bani de la alte
entităţi de stat şi direcţionat spre beneficiari), informaţiile au
fost preluate din surse deschise, gen golazo.ro, un site naţional
cu un impact mult mai mare decât un site local cum e Vestea. Nu am
găsit pe net vreun Drept la Replică pentru cei de la Golazo. E
vorba de frică faţă de echipa Tolontan („vinovată” de articole care
au precedat condamnări în cazuri spectaculoase, de ex Ridzi sau
Udrea)? Sau competenta directoare CNI şi avocaţii săi consideră mai
important un site local decât unul central?
b. Despre proiecte blocate de finanárea ]n hopuri asigurat[ de CNI
au vorbit destui responsabili ai beneficiarilor din administraţia
publică locală. Referirile la cele două exemple din Neamţ nu sunt
extrase din neant.
Pe subiectul Secţiei de Oncologie (proiect în care o secţie de
spital zace de câţiva ani după ce au fost răzuiţi pereţii) a
vorbit, ÎN CONFERINŢĂ DE PRESĂ, şi a invocat ritmul CNI chiar
preşedintele Consiliului judeţean Neamţ, Daniel Harpa. Un articol
scris fix pe declaraţiile lui Harpa (de concurenţă), AICI.
„Aceleaşi oale şi ulcele vechi. Proiectul este finanţat, este
licitat, contestat, iar contestat şi reluat. Am mai spus şi repet:
pe lângă Oncologie mai avem două, trei proiecte de acest gen.
Am adus la cunoştinţă colegilor mei de la Guvern şi celor care sunt
implicaţi. Nu cred că se mai poate merge în stilul ăsta cu Compania
Naţională de Investiţii.
Să meargă primarul sau preşedintele de CJ, să te mintă, să-ţi
primească cererea de solicitare a finanţării şi să te duci trei,
patru, cinci ani.
La momentul de faţă Oncologia este finanţată, este licitată, este
câştigată licitaţia de o firmă, contestată de o altă firmă şi stă
undeva acolo… iar motivul vi-l spun eu sigur: lipsa fondurilor.
Pentru a nu spune primarului sau preşedintelui că nu ai fonduri
spui că este contestaţie… O procedură…” – asta a spus Harpa, în
conferinţă de presă transmisă şi înregistrată VIDEO. Cum, în mapa
de presă a directoarei CNI nu a ajuns ştirea respectivă în care un
important demnitar acuză CNI? Că nici pe acest subiect nu am văzut
drept la replică…
Dacă e aşa, înseamnă că e încă o mare lipsă de profesionalism pe
ceea ce înseamnă monitorizare imagine, reacţie rapidă etc…
Despre cazul stadionului de la Roznov s-a pronunţat public primarul
respectivului oraş.
Vom căuta emisiunea în care primarul Pavăl a făcut asta şi, zilele
viitoare, o vom readuce în atenţia nemţenilor.
4.Cât priveşte opiniile personale (mai ales cea referitoare la
faptul că CNI este, în termeni financiari, o suveică aflată la
butonul unor politicieni) ele rămân la fel. Dar promitem că, în
timp, vom documenta şi proba şi mai temeinic şi vom aduce astfel de
detalii, cu argumente, în atenţia românilor. Deşi, graţie felului
în care sunt cheltuiţi bani publici pentru bunăstarea conducerii,
am remarcat că unii colegi din presă au folosit termeni şi mai
elocvenţi (Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună,
brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de
pensii).
5.Aserţiunile legate de sprijinul de care se bucură doamna director
din parte unor persoane cu greutate sunt luate, de asemenea, din
surse deschise şi credibile, gen Gândul. Acest articol a fost
publicat în iunie 2024. Şi cu un an mai înainte – coincidenţă, tot
la Neamţ – premierul de atunci al României spunea clar că nu este
mulţumit de CNI-ul condus de aceeaşi doamnă Pătrăşcoiu.
I-o fi trimis doamna director drept la replică şi lui Marcel
Ciolacu?
Cu siguranţă, vom reveni. Mai ales pe subiectul investiţiilor din Neamţ. Unde, de asemenea, mai este un proiect (casa Celibidache) care e în stadiul de proiect/şantier marca CNI de mai mulţi ani, un timp mult mai lung decât i-a luat lui Umbrărescu să facă un pod de peste un kilometru, cu 8 benzi de circulaţie, la Buzău, cu tot cu nodurile de descărcare în şi dinspre autostradă.
Daniel VINCA
sursa foto – defapt.ro
