This game is hosted by Vinitha Dileep,
on her blog 'Reflections' and
I discovered it on Esha's blog. This time the word prompt is
'VOICE',
connected with the missed ones: 'RECOVER' and 'EVIL'.
"Gaseste-ti vocea si inspirai pe ceilalti sa si-o gaseasca." |
When we get to see or experience the evil, it means that it is already 'materialized' in
our life or next to it. Every time it seems to take us by surprise and the confusion appears.
That's at best, if it doesn't cause anxiety or even fear, which is not good at all.
Because once these emotions flood our mind, it is very complicated to recover from our
knowledge and experiences if any solutions, at least for breakdowns.
To remain calm and lucid in the presence of evil, we should have a permanent exercise
to center ourselves in the heart. But even so, there are events that have a magnitude
beyond our physical or mental capacity to face them and even to understand their real cause. Unfortunately, the real causes and their truth, most of the time, are not simultaneous with
the effects and can even be significantly distant in time. So it's very difficult to recover
the puzzle pieces from another time or space, whatever we understand each, of these
coordinates. When the effects are produced, it is very difficult, or impossible, to quickly
realize this process of understanding the causes.
That's why, now that I write these thoughts, I wonder why I wasn't more present - attentive
to how reality unfolded around me...
It's just as true as then, I certainly wouldn't have noticed what I 'feel' today, or I wouldn't
have understood the message of certain voices. And I wouldn't have been able to connect
the events, because simply the topic should have been on my agenda and it wasn't!
But now it's a different moment and in the meantime I discovered a few more bits of
information, or I was guided to discover them - (it's not too clear to me either) in order
to understand something more of our reality.
And maybe from this 'understanding', I hope to be able to find some solutions,
when I need them...
"Asculta-ti vocea interioara. Ai incredere in intuitia ta. Este important sa ai curajul de a crede in tine". |
Cand ajungem sa vedem sau sa traim raul, inseamna ca el este deja 'materializat'
in viata noastra sau pe langa ea. De fiecare data parca
ne ia prin surprindere si
apare nedumerirea. Asta in cel mai bun caz, daca nu cumva rasar teama sau chiar
frica, ceea ce nu e bine deloc. Pentru ca o data ce ne inunda mintea aceste emotii ,
este foarte complicat sa recuperam din propriile cunostinte si experiente, eventuale
solutii, cel putin de avarie.
Pentru a ramane calmi si lucizi in prezenta raului, ar trebui sa avem un permanent
exercitiu de a ne centra in inima. Insa chiar si asa, sunt evenimente care au o
amploare peste capacitatea noastra fizica sau psihica de a le face fata si chiar
de a le intelege cauza reala.
Din pacate cauzele reale si adevarul lor, de cele mai multe ori nu sunt simultane
cu efectele, ba chiar pot fi distantate semnificativ in timp.
Deci cu atat mai greu de recuperat piesele de puzzle, din alt timp sau spatiu, orice
am intelege fiecare din aceste coordonate.
Atunci cand efectele se produc este foarte greu, sau imposibil, de realizat rapid
acest proces de intelegere a cauzelor.
De aceea, acum cand astern aceste ganduri, ma intreb de ce nu am fost mai
prezenta - atenta la modul cum se derula realitatea pe langa mine.
Este insa la fel de adevarat ca atunci, cu siguranta nu as fi observat ceea ce
'simt' azi, sau nu as fi inteles mesajul unor anumite voci. Si nici nu as fi putut
relationa evenimentele, pentru ca pur si simplu subiectul ar fi trebuit sa fie pe
agenda si nu era!
Acum insa este un alt moment si intre timp am mai descoperit cativa stropi de
informatii, sau am fost calauzita sa ii descopar - (nu mi-e prea clar nici mie),
pentru a intelege ceva mai mult din realitatea noastra.
Si poate din aceasta 'intelegere' sper sa pot intrezari si anumite solutii,
atunci cand am nevoie...
apare nedumerirea. Asta in cel mai bun caz, daca nu cumva rasar teama sau chiar
frica, ceea ce nu e bine deloc. Pentru ca o data ce ne inunda mintea aceste emotii ,
este foarte complicat sa recuperam din propriile cunostinte si experiente, eventuale
solutii, cel putin de avarie.
Pentru a ramane calmi si lucizi in prezenta raului, ar trebui sa avem un permanent
exercitiu de a ne centra in inima. Insa chiar si asa, sunt evenimente care au o
amploare peste capacitatea noastra fizica sau psihica de a le face fata si chiar
de a le intelege cauza reala.
Din pacate cauzele reale si adevarul lor, de cele mai multe ori nu sunt simultane
cu efectele, ba chiar pot fi distantate semnificativ in timp.
Deci cu atat mai greu de recuperat piesele de puzzle, din alt timp sau spatiu, orice
am intelege fiecare din aceste coordonate.
Atunci cand efectele se produc este foarte greu, sau imposibil, de realizat rapid
acest proces de intelegere a cauzelor.
De aceea, acum cand astern aceste ganduri, ma intreb de ce nu am fost mai
prezenta - atenta la modul cum se derula realitatea pe langa mine.
Este insa la fel de adevarat ca atunci, cu siguranta nu as fi observat ceea ce
'simt' azi, sau nu as fi inteles mesajul unor anumite voci. Si nici nu as fi putut
relationa evenimentele, pentru ca pur si simplu subiectul ar fi trebuit sa fie pe
agenda si nu era!
Acum insa este un alt moment si intre timp am mai descoperit cativa stropi de
informatii, sau am fost calauzita sa ii descopar - (nu mi-e prea clar nici mie),
pentru a intelege ceva mai mult din realitatea noastra.
Si poate din aceasta 'intelegere' sper sa pot intrezari si anumite solutii,
atunci cand am nevoie...
"Fii o voce, nu un ecou". |
#Fiction Monday (184) - Our daily mist
@@@@@@@@@