Amalia Penu (fostă purtătoare de cuvânt a Prefecturii Neamţ în timpul mandatului lui Mihai Archip) revine în comunicarea publică insrtituţională, de data asta în calitate de consilier la Cabinetul Preşedintelui CJ Neamţ, Daniel Harpa.

Penu este de luni la noul job dar Harpa a făcut chiar de azi un anunţ pe acest subiect: „Un nou consilier în cabinetul meu.
Amalia Penu, cu experiență vastă în comunicare, mă va ajuta să eficientizez comunicarea internă și externă, ca să putem eficientiza întreaga activitate, iar informația să ajungă cât mai rapid și transparent la oameni”.

Mutarea e făcută la scurt timp după ce purtătoarea de cuvânt Catrinel Cojocaru şi alţi subordonaţi ai preşedintelui CJ Neamţ au reuşit să pună gaz pe foc în relaţia cu presa neacorată politic, pitrocind cel mai „corijent” şi mai bolmojit regulament de acreditare a jurnaliştilor (netrecut prin filtrul votului în plen), numai bun pentru respinterea abuzivă a unor cereri de acreditare.

Nici Harpa, nici Penu (vedeţi mai jos declaraţiile ei) nu clarifică ierarhia purtător de cuvânt / consilier personal, dar anumite detalii strecurate ]n mesajul preşedintelui dau de înţeles că Penu va fi, cum e şi normal, vioara întâi. „Comunicare internă şi externă”, „ca să putem eficientiza întreaga activitate”, sunt doar câteva din reperele care arată că după bâlbele gravisime generate de Cojocaru and comp., Harpa a ajuns la concluzia logică privind nevoia unei „reparaţii capitale” (RK) pe domeniul comunicării.

Mai jos, câteva informaţii şi opinii, de la Amalia Penu, într-un miniinterviu Vestea solicitat în urmă cu două zile:

COMUNICARE ŞI ÎNCREDERE

Vestea – Pe ce funcție și cu ce atribuții a fost angajată Amalia Penu la Consiliul Județean?

Amalia Penu – Sunt consilier în cabinetul președintelui, cu atribuții în domeniul comunicării. Rolul meu este să sprijin eficientizarea comunicării interne și externe, astfel încât activitatea instituției să fie cât mai clară, coerentă și ușor de înțeles pentru toți cei care urmăresc proiectele și deciziile Consiliului Județean Neamț.

Vestea – Cu ce gânduri începi acest nou tronson al carierei tale profesionale?

Amalia Penu – Revin în administrația publică după o perioadă activă în mediul privat, unde m-am concentrat pe planificare strategică, optimizarea proceselor de comunicare, customer care – managementul relației cu clienții, dezvoltare și coordonare de echipe multidisciplinare.

Comunicarea este pasiunea mea – încă de pe băncile facultății am ales acest drum și, de atunci, doar asta am făcut: am creat mesaje clare, structurate și relevante, care să ajungă eficient la oameni și să sprijine obiectivele instituțiilor sau organizațiilor cu care am colaborat.

Am ales să fac acest pas pentru că am încredere în președintele Consiliului Județean Neamț, domnul Daniel Vasilică Harpa – un om asumat și corect, un bun gospodar care pune pe primul loc interesul comunității pe care o administrează. Am mai lucrat cu dumnealui în urmă cu zece ani, când era primar la Târgu Neamț. Atunci am avut o colaborare foarte bună, cu rezultate concrete și apreciate.

Vestea – Care ar fi cheia succesului în comunicare instituţională?

Amalia Penu – În administrație am activat anterior și ca purtător de cuvânt la Instituția Prefectului Neamț, unde am înțeles în profunzime nevoia unei comunicări clare, constante și responsabile.

De această dată, mi-am propus să pun în slujba Consiliului Județean Neamț toată experiența acumulată în peste 20 de ani de lucru în comunicare – atât în sectorul public, cât și în cel privat – și să contribui la o comunicare clară, eficientă și umană. Informația trebuie să ajungă completă, transparentă și rapid la oameni. Doar așa putem construi o relație de încredere între cetățeni și administrație.

Răspunsurile de mai sus ale Amaliei Penu, sunt clare şi la obiect, fără clieşeele cu aspect de „rumeguş” tipice comunicatelor CJ din ultimele luni.
Dacă selectăm şi din declaraţiile ei câtva mesaje punctuale – „activitatea instituției să fie cât mai clară, coerentă și ușor de înțeles pentru toți”, „mesaje clare, structurate și relevante, care să ajungă eficient la oameni”, „eficientizarea comunicării interne și externe” etc – rezultă că ar putea exista speranţa că, finalmente, Harpa a înţeles că unii au folosit, până acum, comunicarea CJ pentru alte scopuri decât cele legate de bune practici.

Daniel VINCA