Mirosul de bălegar amestecat cu praf îmi străpungea agresiv nările, iar soarele năucitor ne privea pe toți cu o căldură nonșalantă. Zeci de oameni din toate colțurile planetei roiau în jurul meu în timp ce corpul mi se clătina ritmic, în pas cu mersul natural al cămilei. Capul îmi era acoperit de un șal arăbesc, alb, cu câteva dungi negre. Purtam pantalonii crem și o cămașă maro, parcă desprinsă din filmele cu Indiana Jones.
Aveam în fața mea piramidele egiptene, unul dintre locurile cele mai pline de istorie și legende din întreaga lume. Cuvinte în arabă, pe care nu reușeam să le deslușesc, îmi loveau frenetic timpanul în timp ce coloana de cămile se mișca încet spre dunele deșertului.
Era vara anului 2014. Venisem în Cairo pentru un stagiu de cardiologie de o lună pentru care strânsesem bani timp opt luni de zile. Anul respectiv a fost unul dintre