Din punct de vedere etic, cei care aparțin acestei tipologii
sunt considerați „moralmente idioți”, adică persoane incapabile de
a recunoaște drepturile celuilalți. Aceasta nu este cea mai bună
carte de vizită pentru un pretendent, mai ales dacă ținem cont și
de faptul că acești indivizi tind să violeze normele sociale, sunt
extrem de impulsivi, iresponsabili și inteprind frecvent acțiuni
frauduloase sau ilegale. Însă, cu adevărat surprinzător este faptul
că reușesc să-și găsească pe cineva, să se căsătorească și să aibe
și copii.
Dacă în cazul tipului paranoid am pus întrebarea „cum e să
trăiești în pat cu dușmanul?”, aici problema devine „cum să
supraviețuiești unui prădător?” Și nu mă refer neapărat la
criminali în serie, ci la cei care, deși intră în tipologia
antisocialilor, trăiesc în societate ca oameni de bine, ei fiind de
fapt o amenințare pentru oricine. Indiferent din ce categorie ar
face parte: escroci la costum, scandalagii, nechibzduiți sau
oportuniști, toți posedă nucleul dur al distrugerii interpersonale,
toți îi tratează pe ceilalți ca pe niște obiecte, indiferent câtă
iubire le-ar jura.
Pânza de păianjen afectivă a tipului antisocial se țese pe
baza a trei scheme profund patologice și dăunătoare: „Nu mă
interesează nici durerea, nici fericirea ta”; „Ți-o meriți, cine te
pune să fi atât de slab?” și „Nu am nici o obligație față de
tine”.
Reificare afectivă: „Nu mă interesează nici durerea, nici
fericirea ta”
Egocentrismul antisocialului nu corespunde ca în cazul
narcisistului, unei credințe în propria grandoare care l-ar face să
se simtă unic și special, ci unui stadiu al „eului” care exclude pe
oricine altcineva: sunt singur în lupta cu viața. Antisocialului îi
este suficient propria persoană, și de aceea îi pune pe ceilalți în
buzunar și îi poartă cu sine ca pe niște lucruri, fără să aștepte
vreun fel de aprobare.
Dispreț/maltratare: „Ți-o meriți, cine te pune să fi atât
de slab?”
Pun întrebarea ; pe cine „respectă” indivizii antisociali? De
fapt, respectă ei pe cineva? Da. Principiul supraviețuirii celui
mai apt îi face să îi respecte pe cei puternici sau pe cei care
i-ar putea învinge. Un prădător respectă alt predător. Cei care
iubesc conform unui tipar antisocial se percep pe ei înșiși ca
trăind într-o junglă preistorică, unde trebuie să supraviețuiască
cu orice preț.
Există, la indivizii antisociali, un anumit delir al
omnipotenței, care se manifestă după o logică a „totalei
dominații”: puterea zdrobitoare, de o parte, și acceptarea pasivă,
din partea victimei ordinii ierarhice.
Dominația totală presupune atât desconsiderarea, cât și
disprețul adresate celuilalt. „Sunt deasupra ta și tu nu însemni
nimic”. Să-l iubești pe un antisocial înseamnă să mori de două ori:
ca persoană în accepțiunea juridică, de vreme ce îți pierzi
„dreptul de a vea drepturi”, și ca subiect moral, pentru că-ți
distrugi identitatea și te depersonalizezi. Atenție! Nu trebuie să
vă gândiți neapărat la agresiuni fizice și ochi învinețiți;
strategia prin care tipul antisocial își supune perechea, o
umilește și îi anulează inițiativele poate să fie foarte subtilă și
să treacă neobservată la prima vedere. Ei posedă un nivel
intelectual ridicat și, deși impulsivi, sunt și manipulatori și pot
acționa cu premeditare. După un timp petrecut în cuplu, partenerii
antisocialilor își pierd energia vitală și devin extrem de
conformiști și resemnați cu propria soartă. Uneori această inerție
tinde să vină acompaniată de o iubire intensă pentru călău.
Iresponsabilitate interpersonală: „Nu am nici o obligație
față de tine”
Pentru tipul antisocial, vina sau remușcarea nu există. Ideea
de compromis nu există și cu atât mai puțin conceptul de obligații
fie ele de serviciu, conjugale sau economice. Nu vor accepta
reproșuri, pentru că nu-și vor asuma nici conștiința și nici
consecințele unui fapt. Incapacitatea de a-și pune la îndoială
vorbele sau faptele generează o iluzie a controlului cu grave
consecințe morale. Mintea lor este impregnată de cel mai crud
autoritarism: „Nu am nevoie să mă justific, nici să îmi asum
responsabilitatea pentru faptele mele”.
De ce ne împotmolim într-o relație antisocială?
Pentru a înțelege de ce o persoană aparent lucidă și
inteligentă se împotmolește într-o relație antisocială, trebuie să
luăm în considerare doi factori:
1.Indivizii antisociali, fie ei bărbați sau femei, sunt
teribil de încântători și de seducători atunci când încearcă să
cucerească, chiar și după ce reușesc. Sunt lupi în piele de oaie,
dar le iese.
2.Anumite persoane găsesc în tipul antisocial o formă de
compensație pentru anumite carențe proprii.
Dacă manifești vreuna dintre schemele de inadaptare pe care le
voi enumera mai jos, probabil că vei sfârși prin a te simți atras
de tipul antisocial:
Slăbiciune cronică:„Am nevoie de un partener care să mă
apere”.Unii oameni nu caută pe cineva să-i iubească, ci o gardă
de corp afectivă. Cei care se simt incapabili de a înfrunta viața
de unii singuri au nevoie de cineva care să le garanteze o
protecție fundamentală pe baze sigure.
Dispreț față de teamă: „Am nevoie de o persoană curajoasă,
pe care să o admir”. Antisocialii, mai mult decât curajoșii,
sunt temerari, nu evaluează pericolul real și transformă
îndrăzneala într-o atitudine iresponsabilă, care pune în primejdie
integritatea proprie și pe a celorlalți.
Dependență de pericol: „Am nevoie ca celălalt să mă facă să
experimentez emoții puternice”. Antisocialii au nevoie de
emoții foarte puternice, pentru a simți că sunt în viață: le place
să asculte muzica dată la maxim, să conducă cu viteză, să practice
sexul violent sau să sară cu parașuta; în fine, dacă și-ar putea
trăi întreaga viață într-un montagne russe, ar face-o. Nu numai că
manifestă o toleranță scăzută la frustrare, care îi conduce rapid
la agresiune, dar suferă și de o scăzută „toleranță la
plictiseală”, care îi face să caute în permanență activități
extreme. Și atunci, nu este de mirare că persoanele care se arată
interesate de stimulii variați, găsesc în antisociali partenerii
perfecți pentru aventuri senzoriale extreme.
Cum să recunoști o persoană antisocială înainte de a te
îndrăgosti ?
·Se va arăta forte puțin interesat de ceea ce
crezi sau simți tu.
·Sunt mincinoși și manipulatori
·Este posibil să violeze cu mare lejeritate
anumite reguli sau norme
·Nu va accepta să i se spună „nu” și va încerca
să te transforme în „complicele” lui
·Le place să-și demonstreze puterea și să-i
uluiască astfel pe ceilalți, așa că se va lăuda cu forța, tăria sau
curajul său.
·Încă de la început, va căuta să îi accepți fără
rezerve ideile și sentimentele
·Vei simți, față de el, un amestec de atracție și
teamă, pe care nu îl vei putea descifra cu ușurință
·Îți vei da repede seama că te tratează ca pe un
obiect
Simți când „iubirea malignă” îți dă târcoale. În adâncul
nostru, simțim când cineva este sau nu este de încredere (asta dacă
nu avem un profil paranoid și atunci întreaga lume ni se va părea
amenințătoare). Dacă indicatorii menționați anterior sunt prezenți,
ști deja ce ai de făcut. Revizuiește-ți vulnerabilitățile și, când
observi că un antisocial își țese pânza de păianjen în jurul tău,
îndepărtează-te.
„Iubiri toxice” Walter Riso
„Iubiri toxice” Walter Riso
