Zilele trecute am deschis o sticlă de șampanie în cinstea faptului că Ilinca a revenit la grădiniță după 10 zile de răceală. Asta ca să vedeți cât de puține motive le trebuie părinților să sărbătorească. Și, pentru că nu suntem mari băutori, ne-a mai rămas aproape o jumătate de sticlă. I-am pus un dop de cauciuc ca să nu se răsufle și am pus-o în frigider. Seara am avut cu Ilinca următoarea conversație.

Ilinca (speriată): „Taaatiii, a pocnit ceva în frigideeer! Hai să vezi!” Eu (calm): „Probabil a sărit din nou dopul la sticla aia de șampanie. Nu te speria – e de la șampanie”. Ilinca (aleargă spre maică-sa): „Maaamiii, a sărit dopul la șampoane în frigideeer!”

***

Ilinca: „Tati, știi de ce păpușa mea e colorată pe față și pe mâini? Pentru că a fost la machiaj și la unghiaj”.

Ilinca (3 ani și 5 luni): „Tati, tu nu ești „dumneata”, ci „dumneamea”. Că ești tati al...