Este ora 3 noaptea, deschid ochii și mă uit în jur. Liniște în compartiment. Verific copiii, sunt înveliți toți. Îi văd mâna lui Juanito care atârna în jos. I-o ridic și mă uit la el. Ocupă doar un sfert din patul de tren și este atât de plăpând. Echipa Stea îl iubește din tot sufletul. Se exprimă greu în limba română însă limbajul iubirii îl definește. Are mereu nevoie de îmbrățisări, de mângâieri și de cuvinte frumoase. Dacă realizează ceva la Stea, ține morțiș să ne arate fiecăreia în parte ce a făcut. În seara aceea mi-a spus că i-ar place să locuiască în compartimentul ăla pentru că e liniște.

Adorm la loc și îmi dă deșteptarea Luca cu Juanito. Vor la baie, încep să mă plimb din nou cu fiecare pentru că n-am curajul să-i las singuri. Se trezesc și fetele și ne pregătim să luăm micul-dejun. Se uită pe geam și încep...