Kaiacul si canoea isi are inceputul ca sport
recreational la debutul sec.XIX, datorita avocatului englez JOHN
MAC.GREGOR, care si-a construit primul kaiac dupa modelul
eschimos de la 1845.
| JOHN MAC.GREGOR |
Scrierile si experientele acestuia au condus la
infiintarea, in anul 1866 a Royal Canoe Club, in anul
urmator avand loc prima regata in acest sport. In anul 1868 se
elaboreaza primul regulament pentru kaiac-canoe. Popularitatea
acestui sport se raspandeste in restul Europei si in America de
Nord iar in 1871 a fost fondant N.Y.K.C.
Delegati ai asociatiilor nationale, formate in secolul
precedent, formeaza in 1924 la Copenhaga un for international
I.R.K. ( Internationella Reprezentant-Skapet fot
Kanotidrott), insarcinat sa formuleze reguli pentru toate
competitiile din lume de kaiac-canoe.
In acelas an, I.R.K. cere recunoasterea kaiacului si
canoei ca sporturi olimpice dar C.I.O. accepta propunerea abia
peste 3 editii al J.O., astfel ca, in 1936 la J.O. de la Berlin,
sportivi din 19 tari se intrec in 9 probe, consemnandu-se astfel
prima regata olimpica la kaiac-canoe.
Abia in 1946, dupa terminarea razboiului, I.R.K. se
reorganizeaza, luand nastere I.C.F.-ul de astazi.
Regulamentul de competitii sufera permanente modificari de probe si
distante, aceasta si ca urmare a rapidei dezvoltari si raspandiri a
kaiacului-canoei in lume.
PROBE SI DISTANTE
| Falboot |
La prima regata olimpica de la Berlin-1936, programa
olimpica a inclus 9 probe, toate rezervate barbatilor, 4 probe pe
1.000m. (K.l,K.2,C.1,C.2) si 5 probe pe 10.000m (K.1,K.2 si C.2
precum si F.1 si F.2). Simbolul “ F “denumeste o barca numita
FALBOOT, construita pe modelul folosit de eschimosi, un
schelet din lemn fiind acoperit cu o panza impermeabila in genul
husei cu care vin ambalate barcile elegante de astazi. A fost prima
si ultima utilizare a unor astfel de ambarcatii in regatele
olimpice de kaiac-canoe.
La urmatoarele 3 editii ale J.O. 1948, 1952 si 1956, se
mentin cele 9 probe olimpice, 4 pe 1.000m. si 4 pe 10.000m.,
aparand in premiera proba de K.1.F-500m.
In 1960, la J.O. de la Roma, se disputa numai 6 probe,
prin renuntarea la cele 4 probe pe distanta de 10.000m.,
considerate ca fiind foarte dure si mai putin spectaculoase. In
afara celor 4 probe clasice pe 1.000m. (K.1,K.2,C.1,C.2) si a
probei rezervate fetelor pe 500m.,este introdusa stafeta de
K.1.B-4X500m., proba la care se va renunta peste 4
ani.
| Vasile Diba |
Urmatoarele 3 editii, 1964, 1968 si 1972, vor avea in
program 7 probe, in locul stafetei fiind introdusa proba de
K.4.B-1.000m, in plus, pentru fete se introduce si
K.2.F-5oom.
Marea raspandire a acestui sport in lume, obliga C.I.O.
sa suplimenteze numarul de probe olimpice, astfel ca la editiile
din 1976 si 1980, se ajunge la 11 probe, prin introducerea a 4
probe masculine pe distanta de 500m.(K1,K.2,C.l,C.2).
In 1984, la J.O. de la Los Angeles, este introdusa si
proba de K.4.F-500m., ajungandu-se astfel la un program olimpic
compus din 12 probe, 5 pe 1.000m. (K.l,2,4,C.1,2) si 7 probe pe
500m.(K,1,2,C.1,2, si K.1,2,4 fete), urmatoarele 6 editii
desfasurandu-se in acelasi format. Programul olimpic de la J.O.
Londra 2012, va suferi modificari referitoare la distante, fiind
mentinut numarul de 12 probe. Raman cele 5 probe pe 1.000m
rezervate baietilor si cele 3 pe 500m rezervate fetelor, sunt
anulate cele 4 probe masculine pe 500m., fiind introdusa, in
premiera, distanta de 200m., pe care se vor intrece K.l,2 si C.1
baieti si K.l fete.
RECORDURI SI EVENIMENTE DEOSEBITE
| Serghei Larion - Policarp Malahin |
Invingator la J.O. de la Montreal 1976, VASILE
DIBAramane in istoria olimpica ca fiind primul campion olimpic
intr-o proba introdusa in premiera : K.1.B-500 m.
Tot intr-o proba nou introdusa K.2.B-5oom. SERGHEI
LARION si POLICARP MALAHIN, cuceresc medaliile de bronz.Peste 2
editii, in 1984 la Los Angeles, proba nou introdusa de K.4.F-500.
este castigata de fetele noastre AGAFIA CONSTANTIN-TECLA
BORCANEA-MARIA STEFAN si NASTASIA IONESCU.
| Aurel Bebe Vernescu |
Spre regretul nostru, aceste victorii, in premiera, nu
au mai fost repetate, performantele baietilor ramanand unicat, prin
desfiintarea probelor masculine pe 500m.
Un alt lucru remarcabil este acela ca, Amiralul
kaiacului romanesc din anii 60, a fost desemnat sa poarte drapelul
Romaniei la 3 editii consecutive ale J.O. 1964, 1968 si 1972,
acesta ca o recunoastere a valorii scolii romanesti de kaiac-canoe
in sportul romanesc.L-am numit pe inegalabilul AUREL BEBE
VERNESCU.
| Otto Tomiuc |
In anul 1964, la J.O. de la Tokyo, cu ocazia Congresului
F.I.C., antrenorul roman NICOLAE NAVASART, este ales ca sef
al Comisiei tehnice a F.I.C., pe care a condus-o pana in anul 1984,
cand a parasit aceasta lume. Din aceasta postura, a contribuit
eficient la modernizarea desfasurarii marilor regate de
kaiac-canoe, prin aparitia canalelor de concurs, aducandu-si un
substantial aport la organizarea, in premiera a C.E. de kaiac-canoe
in Romania la Snagov in anul 1965. Totodata, a ajutat la formarea
si scolarizarea unui mare numar de arbitrii in tara, unii dintre
acestia dobandind, in timp, si titulatura de arbitrii
internationali si oficiind la mari competitii mondiale, C.E., C.M.
sau J.O. De remarcat ca, la J.O. Mexic 1968, a fost starterul
oficial al regatei olimpice. Revenind la arbitrii internationali,
crescuti si formati in Romania, din randul fostilor sportivi, se
remarca OTTO TOMIUC, om cunoscut si respectat in tara si in
lumea mondiala a acestui sport, avand in palmares 7 editii ale
J.O., debutand la Munchen-1972. Alaturi de acesta au mai fost o
serie de arbitrii internationali care au oficiat la J.O. dintre
care se cuvin a fi mentionati JEAN ZAMFIR, CORNELIU
BARSANESCU si mai recent GHEORGHE TOTH. Precizam faptul
ca, ultimul a debutat la ultima editie a J.O-Beijing 2008, fiind
arbitru oficial la concursul de kaiac-canoe cat si la cel de slalom
nautic.
KAIACUL SI CANOEA IN ROMANIA
In anii 1934-35, se organizeaza la noi primele intreceri
de kaiac-canoe, cu participari extreme de reduse. Abia dupa razboi,
cand sportul incepe sa se bucure de o atentie speciala din partea
autoritatilor, incep sa apara, la inceput modest, primele rezultate
in kaiac-canoe. Dupa un pionierat de 5-6 ani, timp in care am
beneficiat de indrumarea unor specialisti din Ungaria sau
Cehoslovacia, incep sa se arate si primele succese. Revazand
statisticile olimpice in kaiac-canoe, constatam faptul ca, la
primele 3 editii se remarca, in special, sportivii din tarile
nordice, alaturi de germani si austrieci, abia de la J.O.din 1956
remarcandu-se si sportivii din estul Europei, rusii, ungurii,
romanii etc.
Fara sa realizeze, un tanar din Chilia Veche, pleca in
lume, ajunge tocmai in inima tarii, pe santierul tineretului de la
Bumbesti-Livezeni, invatat cu munca bruta si cu efortul fizic,
tanarul SIMION ISMAILCIUC, este incorporat si adus la Dinamo
Bucuresti la sectia de rugby, dar in timpul liber da tarcoale pe la
sectia nautica a clubului, de pe lacul Floreasca. Luat peste picior
de sportivii mai vechi, pune mana pe o canoe, vaslind in picioare
si lasandu-i fara glas pe “mistocarii” de mai devreme. Singurul
care nu s-a amuzat, si in care a incoltit o idee de mare viitor, a
fost tanarul antrenor de atunci RADU HUTAN care si-a dat
seama ca locul de provenienta al acestui tanar, Delta Dunarii,
reprezinta o mina de aur pentru viitorul kaiacului dar mai ales a
canoei romanesti. De aici inainte satele deltei vor alimenta an de
an aceasta disciplina sportiva cu tineri de mare valoare si
talent.
Facand un apel la rabdarea dar si la curiozitatea celor
care vor parcurge acest material vom rememora impreuna evolutia
kaiacistilor si canoistilor nostri la J.O.
| Mircea Anastasescu |
J.O. 1952 – HELSINKI - Kaiacul si
canoea romaneasca facea pasi mici in tara si timizi pe plan
international, cu toate acestea talentul si valoarea tanarului
kaiacist MIRCEA ANASTASESCU, determina conducerea sportului
din acea vreme, sa-l includa in delegatia olimpica. Participa in
seriile probei de K.1.B-1000m., ramanand in acest stadiu, dar
experienta acumulata va face ca peste 2 ani la C.M. de la Macon sa
fie primul medaliat roman din kaiac-canoe, prin bronzul cucerit
acolo.
| Leon Rotman |
J.O. 1956 – MELBOURNE - Indepartata
Australie constituia atat o necunoscuta cat si un obiectiv greu de
atins si imaginat pentru tinerii sportivi ai vremii. Sportivii
nostri, plecati in prag de iarna la acest mare concurs, se temeau
,nu atat de adversari, cat de modul cum le va raspunde organismul
la schimbarea de fus orar. Un alt mare semn de intrebare se referea
la “varful de forma”, cunoscand ca, in tara, in decembrie, abia
reluau pregatirile pentru anul urmator, venind dupa o pauza de 2
luni. Cu toate acestea, romanii uimesc lumea intreaga prin
evolutia, in special a canoistilor. Acestia se vor dovedi, inca de
atunci, in a fi temelia echipei nationale, din cele 10 medalii de
aur cucerite pana astazi, 8 medalii fiind aduse de grupa de
canoe.
| V.Nicora,Dtru Alexe,A.Vernescu,Ivanov Mercurie,M.Szekly,E.Lipalit,L.Rotman,R.Hutan,S.Ismailciuc,I.Lipalit,S.Teodorof,A.Iacovici,M.Anastasescu,I.Sideri si A.Sidorov-Lotul Romaniei Roma 1960 |
| Simion Ismailciuc - Dumitru Alexe |
LEON ROTMAN castiga ambele probe de
C.1 iar cuplul DUMITRU ALEXE-SIMION ISMAILCIUC iau aurul
probei de C.2-1000m. Ca doi pescari “batrani”, in seara victoriei
sarbatoresc in stil propriu iar a-2a zi, in cursa pe 10.000m. isi
amintesc de necazurile vietii, se critica si-si aduc reprosuri,
timp in care 4 barci trec pe langa ei, lasandu-le doar locul
5.Echipa de kaiac-canoe aduce acasa 3 medalii olimpice de aur,
sportivii bucurandu-se de toate onorurile iar antrenorul RADU
HUTAN devenind primul technician roman distins cu titlul de
“Antrenor Emerit”.
| 1- Ianosi Parti 2-Alex Silaev 3- Leon Rotman |
J.O. 1960 – ROMA - Scoala romaneasca
de kaiac-canoe, devenise o forta in lume asa ca la aceasta editie a
J.O. delegatia a fost mult mai numeroasa si asteptarile mult mai
mari. Cu toate acestea, recolta de medalii la care se spera, s-a
rezumat la un broz, cucerit de acelasi neobosit LEON ROTMAN.
Acesta venea dupa un lung repaus medical dupa o hepatita suferita
la inceputul anului, numai ambitia si dorinta de a-si apara titlul
cucerit la editia precedenta, aducandu-l in finala olimpica de la
Roma. Aceeasi tripleta pe podium, numai ca in alta ordine : 1.-
Ianos Parti (Ung.) – 2.- Alex.Silaev (URSS) – 3.- LEON ROTMAN
(Rom) , Dumitru Alexe si Igor Lipalit vin pe loc.4 la
C.2-1000m. fiind precedati de rusi, italieni si unguri, stafeta de
K.1.B-4x500m., de la care se astepta o medalie vine pe ultimul loc,
locul 6(in aceasta proba erau numai 6 finaliste) datorita
comportarii sub asteptari, in ultimul schimb, a lui Stavru
Teodorf. Ceilalti 3 componenti, Aurel Vernescu, Mircea
Anastasescu si Ion Sideri au concurat excelent, dupa evolutia
lor stafeta noastra fiind in pozitia a-2-a. S-a spus ca avandu-l pe
Vasile Nicoara in locul lui Teodorov, stafeta noastra ar fi
fost sigur medaliata.
Tot pe locul 6 se claseaza si echipa de K.2.F-500m. –
Maria Szekeli-Elena Lipalit. Aceasta editie a J.O. a marcat
retragerea din sport a lui Gerd Fredriksson, kaiacistul suedez
fiind considerat, cel putin la acea vreme, ca fiind cel mai titrat
din lume. Concureaza la K.l-1000m., se afla permanent in primele
locuri, cedand, in final, in fata danezului Erik Hansen si a
maghiarului Imre Szolossy. Dar surpriza, peste numai o ora urca in
barca de dublu alaturi de compatriotul sau Sven Sjodelius, castiga
proba, devansandu-i cu numai 18 sutimi de sec. pe maghiarii Szente
si Meszaros. La acel moment GERD FREDRIKSSON, implinise 44
de ani. FENOMENAL !!! Am tinut sa fac aceasta precizare deoarece,
peste 3 ani, la C.M. de la Jaice-1963, dupa evolutiile senzationale
ale lui AUREL VERNESCU, marele GERD l-a felicitat
adresandu-i marturisirea : “ acum nu mai regret ca m-am retras, am
gasit in tine un demn urmasi al meu..”. Credeti ca este o
recunoastere mai mare a valorii sportivului nostru ?
| V.Nicoara si H.Ivanov- Tokyo 1964 |
J.O. 1964 – TOKYO – Antrenorii
RADU HUTAN si NICOLAE NAVASART au trait un ciclu olimpic
foarte intens, anii intermediari 1961, 1963 (in 1962 nu s-au tinut
C.M.) constituindu-se intr-o masiva remaniere a loturilor
nationale, fapt ce a adus in prim plan o serie de tineri extreme de
valorosi.
Aceasta editie gazduita de Tara Soarelui Rasare a adus
in fata sportivilor nostri noi semne de intrebare legate de “fusul
orar”, de “varful de forma” cat si de timpul la care era programata
regata olimpica (inceputul iernii 64/65). Cu toate acestea
delegatia noastra s-a comportat admirabil, cucerind 2 medalii de
argint si 3 de bronz.
ANDREI IGOROV face o cursa excelenta
fiind invins in ultimii metri ai cursei de germanul JURGEN
ESCHERTin proba de C.1-1000m. HILDE LAUER, absolventa a
liceului de muzica din Timisoara, clasa pian, se dovedeste nu numai
un muzician de talent, ci si o sportiva de mare valoare, cucerind
medalia de argint in proba de K.1.F-500m. Invingatoarea sa
sovietica LUDMILA HVEDOSIUK. HILDE LAUER isi dovedeste
valoarea si alaturi de colega sa de club de la Steaua, CORNELIA
SIDERI, cucereste bronzul in proba de K.2.F-500m., cursa fiind
castigata de germanele Annemarie Zimmermann si Roswitha
Esser.
| 1.R.Petersen 2.M.Hesz 3.A.Vernescu- |
Invins cu un an inainte, la C.M. de la Jaice, de catre
danezul Erik Hansen, AUREL VERNESCU, greseste tactic in
finala olimpica de K.1.B-1000m.,urmarindu-l cu mare atentie pe
danez, pe care-l considera principalul sau adversar. Vremea
mohorata, o ceata groasa il impiedica pe Vernescu sa-si observe si
restul adversarilor, asa ca pe culoarele mai departate se strecoara
suedezul ROLF PETTERSSON si magiarul MIHALY HESZ,
sositi in aceasta ordine pe primele doua locuri, VERNESCU
multumindu-se cu bronzul. Ma simt obligat sa precizez ca VERNESCU
era specialist pe 500m., tehnicienii vremii apreciind ca acesta nu
avea “punct mort” decat pe la 750m., fiind marele ghinionist la
perioadei, proba sa favorite nefiind in programa olimpica, dar
peste 12 ani VASILE DABA va face o mare reparatie
morala.
| 1.L.Hvedosciuc 2.H.Lauer 3.M.Jones |
Dezamagit si afectat de infrangere, AUREL
VERNESCU se prezinta si la startul finalei K.4-1000m., alaturi
de MIHAI TURCAS, AFANASE SCIOTNIC si SIMION CUCIUC, sosind
pe locul 3, in urma sovieticilor si a germanilor. Una din marile
dezamagiri si surprize neplacute a delegatiei noastre a fost
clasarea pe locul 4 a cuplului Vasile Nicoara-Haralambie
Ivanov in finala de K.2-1000m. De trei ori campioni mondiali cu
un an inainte, neinvinsi in tot sezonul olimpic, au clacat tocmai
aici. S-a spus la acea vreme, ca tocmai suprasolicitarea excesiva,
participarea la toate regatele europene din acel an, au facut ca in
finala, cu 150m inainte de sosire Hari Ivanov sa faca o
criza hepatica si totul sa se naruie. Tot la aceasta editie, in
proba de C.2-1000m. sportivii nostri Achim Sidorov si Igor
Lipalit s-au situat pe un onorabil loc.5. Aceasta editie a J.O.
a mai consemnat si alte evenimente demne de luat in
seama
| Andrei Igorov |
Asfel, la deschiderea jocurilor, tricolorul romanesc a
fluturat in bratul puternic al lui AUREL VERNESCU, lucru care se va
mai repeat si la urmatoarele 2 editii, fapt unic in istoria
sportului olimpic romanesc. Tot aici, are loc Congresul F.I.C.,
ocazie cu care antrenorul emerit NICOLAE NAVASART este ales seful
Comisiei Tehnice, iar colegul sau RADU HUTAN este desemnat
vicepresedinte al F.I.C. , pe considerentul ca in anul urmator
ROMANIA va organiza competitia suprema europeana.
In final, un lucru amuzant. Pierzand selectia finala in
fata lui Andrei Igorov, aflat deci in potura de rezerva,
Simion Ismailciucimpreuna cu marangozul lotului “nea Nicu
pantofarul” (nici o legatura cu celebrul “nea nicu”), au iesit
in afara satului olimpic,la” una mare”. Au comandat ceva ca”inainte
de masa”, li s-a oferit celebra “sake” facuta din orez, care
servita in cantitati mai mari pt.japonezi (150-200 gr.) facea
victime mai multe ca la Hirosima. Deranjati de “degetarele” in care
au fost serviti, au cerut pahare pt.oameni normali, si s-au apucat
de treaba. Dupa ce barmanul le-a spus ca mai are o singura sticla
pe care o tine, avand in zilele urmatoare o petrecere cu 200 de
invitati, baietii nostri au plecat vadit dezamagiti. Nu mica le-a
fost mirarea, cand la iesire erau asteptati de o salvare si de 2
politisti pe motociclete, care-i priveau ca pe extraterestrii si
care i-au insotit pana in satul olimpic, fara a intelege cum de mai
sunt in viata. Japonezii nu stiu vorba romaneasca care spune un
mare adevar:” bautura e buna dar sa te tii de ea”.
J.O. 1968 – MEXICO - Din nou
problemele legate de acomodare, de vremea tarzie la care era
programat concursul (fine de octombrie) dar cea mai mare
necunoscuta era legata de modul cum se vor acomoda si vor suporta
sportivii nostri marele efort ce urma sa-l depuna la o altitudine
de peste 2200m. in conditii de aer rarefiat.
| M.Turcas,D.Ivanov,A.Calenic |
Se cauta solutii de acomodare, se face un lung stadiu de
pregatire in Franta, la un lac de munte situat la altitudine, dar
semnele de intrebare raman. Regata olimpica de pe pista nautica de
la Xochimilco consemneaza debutul olimpic al unui mare
campion care va scrie istorie in canoea mondiala. La 19 ani
neimpliniti, tanarul IVAN PATZAICHIN, este aruncat in lupta
cu cei mai tari canoisti ai lumii, in acea vreme. Ia startul in
finala de C.1-1000m. si dupa 800m. se pomeneste singur in fruntea
cursei. Lipsa de experienta, poate lipsa de oxigen in conditiile de
mare altitudine, emotia debutului la J.O., il fac pe Ivan sa
clacheze si sa termine cursa pe locul 7, cursa revenindu-i
maghiarului IMRE TATAI, urmate de vestgermanul DETLEF
LEWE ( retineti acest nume). Peste nici o ora SERGHEI
COVALIOV urca in barca de canoe dublu avandu-l in dreapta sa pe
mai tanarul sau consatean, pentru a concura in proba de C.2-1000m.
Teama generala era daca IVAN PATZAICHIN va rezista la o noua cursa
?! Dupa 4:07,18 de la start tricolorul romanesc flutura pe cel mai
inalt catarg de pe malul canalului de apa mexican, consimtind
victoria celor doi fii ai Deltei Dunarii : Locul 1 si campioni
olimpici : SERGHEI COVALIOV si IVAN PATZAICHIN. Toti
ziaristii acreditati incep sa caute pe harta tara invingatorilor,
implicit satucul ascuns printre stuful deltei , MILA 23,
locul de bastina al campionilor. Alaturi de cei doi se bucura de
onoruri si antrenorul lor RADU HUTAN, dar mimica lui de piatra nu
lasa se se vada marea bucurie din sufletul sau. Asa era el, nu se
exterioriza aproape de loc. O evolutie excelenta au avut si baietii
din proba de K4-1000m., care numai pentru 43 de sutimi au ratat
aurul olimpic in fata norvegienilor, ANTON CALENIC-DIMITRIE
IVANOV-MIHAI TURCAS si HARALAMBIE IVANOV, vor ramane oricum
inscrisi in cartea de aur a kaiacului olimpic romanesc. O premiera,
surpriza placuta, este locul 3 obtinut de VIORICA DUMITRU in
proba de K.1-500 m., proba castigata de sovietica LUDMILA
PINEAEVA. Un onorant loc.4 obtin fetele noastre VIORICA
DUMITRU si VALENTINA SERGHEI in finala probei de K.2.f-500m.O
surpriza neplacuta, fata de sansele cu care erau creditati a fost
clasarea doar pe loc.6 a cuplului AUREL VERNESCU-AFANASE
SCIOTNIC, rezultat care a venit sa confirme faptul ca, Vernescu
era” mare” pe 500m., dovada fiind ca la jumatatea cursei erau
primii cu o secunda avans, dupa care s-au sufocat (aer
rarefiat).
| Viorica Dumitru |
In proba de K.1-1000m. sportivul nostru ANDREI
CONTOLENCO a sosit pe locul 7, proba fiind castigata de ungurul
Mihaly Hesz ( se spunea despre el ca poate merge pe plasa si
la o frunza care pluteste pe apa).
La aceasta editie antrenorul echipei a fost RADU HUTAN
dar in tara la pregatirea lotului a participat si NICOLAE NAVASART,
care insa la J.O. a fost oficial in calitate de sef al comisiei
tehnice a F.I.C., fiind si starterul competitiei.
J.O. 1972 – MUNCHEN - Editia
“insangerata” denumita astfel in urma atacului terorist al unui
grup palestinian desfasurat chiar in incinta satului
olimpic.
IVAN PATZAICHIN isi confirma
valoarea castigand proba de C.1-1000m.,dupa mult comentata
intamplare cu pagaea fisurata pe lungimea palei si nu rupta cum
eronat se spune. Este totusi diferenta intre fisura si ruptura.
IVAN si SERGHEI COVALIOV se afla la startul probei de
C.2-1000m. cu dorinta de a repeta isprava din urma cu 4 ani dar
sportul este sport cu bucuriile si necazurile lui, asa ca pentru
numai 3 miimi de sec. baietii nostri trebuie sa se multumeasca cu
medaliile de argint, in fata sovieticilor Vladas CESIUNAS si
Iuri LOBANOV.
| Serghei Covaliov - Ivan Patzaichin |
Medalie de argint in proba de K4B-1000m., eternul loc.2
parca fiind harazit romanilor. MIHAI ZAFIU-AUREL
VERNESCU-AFANASE SCIOTNIC si ROMAN VARTOLOMEU se declara
invinsi in fata sovieticilor iar BEBE VERNESCU, la varsta de
33 de ani, pune padela in cui si se dedica in continuare
antrenoratului. Nici fetele nu se lasa mai prejos si in finala de
K.2F-5oom. VIORICA DUMITRU si MARIA NICHIFOROV cuceresc
bronzul intr-o proba cu sovieticele pe loc.1.
Maria Nichiforov merge si in simplu
sosind pe locul 6.
| Viorica Dumitru - Maria Nichiforov |
Costel COSNITA si Vasile SIMIOCENCO,
aduc si ei 2 puncte delegatiei noastre ocupand locul 5 in proba de
K.2B-1000m.
Ca evenimente consemnabile, OCTAVIAN MERCUREAN
alaturi de MARIA NAVASART, au condus echipa noastra in
calitate de antrenori, iar NICOLAE NAVASART continua sa conduca
echipa tehnica si corpul de arbitri, la aceasta editie facandu-si
debutul in calitate de starter OTTO TOMIUC, care va fi
“ajutat” sa se retraga dupa J.O. din 1996.
AUREL VERNESCU poarta pentru a-3-a si ultima oara
drapelul Romaniei la festivitatea de deschidere.
| Ivan Patzaichin |
J.O. 1976 – MONTREAL - Olimpiada
Nadiei Comaneci si a notelor sale de 10, dar nici noi nu am
fost de neglijat.
VASILE DABA castiga entuziasmant
proba nou introdusa K.1B-500m., intrand in istoria olimpica iar in
proba de K.1-1000m vine pe locul 3 obtinand bronzul.O alta premiera
apartine cuplului SERGHEI LARION-POLICARP MALAHIN, care
obtin bronzul in proba de K.2B-500m. Acelasi cuplu sosesc doar pe
locul 7 in proba de K.2-1000m.
K.4-1000m. soseste pe locul 4, avand in componenta pe
NICUSOR ESANU-VASILE DIBA si NICULAI SIMIOCENCO si MIHAI
ZAFIU, la mai putin de o secunda de locul 3.
Proba de C.2-1000m. ne aduce o noua medalie GHEORGHE
DANILOV si GHEORGHE SIMIONOV fiind invinsi doar de sovietici,
obtinand astfel medaliile de argint. In proba de C.2-500m., pentru
49 de sutimi pierd medaliile de bronz in fata ungurilor Buday-Frey.
Comportare meritorie si a fetelor noastre care obtin un loc 4 prin
cuplul NASTASIA IONESCU-AGAFIA CONSTANTIN, la K.2F-500m. si
un loc 5, prin MARIA STEFAN in proba de simplu tot pe
500m.Mare regret fata de derapajul inregistrat la aceasta editie de
Ivan PATZAICHIN, sosit pe locul 7 la 500 m. si pe locul 5 la 1000m.
Multi si-au ras in barba, altii l-au crezut terminat dar IVAN a
dovedit ca si el este un om, ca poate trai asfel de momente dar mai
este mult pana departe.
Antrenorii Oct.Mercurean si Mona Navasart se
declara multumiti de evolutia generala a echipei iar NAE NAVASART
continua sa se implice in a moderniza cat mai bine locurile de
concurs.
| Port drapel A. Vernescu |
J.O. 1980 – MOSCOVA - prima editie
organizata intr-o tara est europeana, prima tara unde J.O. sunt
boicotate masiv de catre tarile capitaliste. Pentru noi, nu a fost
un avantaj, cunoscand ca suprematia in kaiac-canoe era detinuta de
tarile din blocul comunist.
VASILE DABA isi reconfirma valoarea
individuala obtinand medalia de bronz in proba sa favorita K.lB-500
m., proba fiind castigata de o mare stea a momentului, sovieticul
VLADIMIR PARFENOVICI.
ION BARLADEANU demonstreaza ca avem
valori individuale, obtinand medalia de bronz in proba de
K.l-1000m. locul 1 revenind est germanului RUDIGER HELM.
Trebuie mentionat faptul ca nu cu mult inaintea J.O., Barladeanu a
contractat un oreion, boala din apanajul copiilor, fiind obligat sa
faca o pauza lunga, cu interdictie totala la efort, asta facand ca
stralucirea medaliei sale sa aiba un ton aparte. MIHAI
ZAFIU-VASILE DABA-ION GEANTA-NICUSOR ESANU, banuiti cred, locul
2 in proba de K.4-1000m. Aici s-a rupt filmul, poate anul asta la
Londra, cine stie ? C.2-500m. PETRE CAPUSTA si IVAN
PATZAICHIN, locul 2, invigatori fiind Laszlo ZOLTAN si
Istvan VASKUTI (va spune ceva numele ?) reprezentand Ungaria.
C.2-1000m. Locul 1, Campioni Olimpici TOMA SIMIONAV si
redivivus IVAN PATZAICHIN.
Un lucru amuzant : cu o seara inainte de finalele pe
1000m., g-ralul Marin Dragnea, seful delegatiei olimpice,
intrigat ca tocmai la K-C nu s-a luat macar un aur i-a bagat in
sedinta pe baieti cu un apel f.scurt : Va ordon sa castigati ! Dupa
cursa victorioasa, Ivan si Toma s-au prezentat si au raportat in
pozitie de drepti : tov.g-ral permiteti sa raportam: ordinul a fost
executat, am invins. Simpatic General.Tot la aceasta editie s-au
mai obtinut :
Maria STEFAN – loc.4 – K.1.f
500m.
Elisabeta BABEANU-Agafia ORLOV –
loc.4 – K.2.F 500 m.
Alexandru GIURA-Nicolae TICU – loc.4
– K.4 1000m.
Alexandru GIURA-Ion BARLADEANU –
loc.6 – K.2 500m.
Lipat VARABIEV – loc.5 – C.1 1000m.
si loc.7 – C.1 500m.
Odata cu aceasta editia, recunoscandu-i-se valoarea
certa, la conducerea lotului a revenit antrenorul RADU HUTAN care a
fost secondat de ALEX.SCURKA iar d-na MONA NAVASART , in
calitate de sotie a sefului comisiei tehnice, a beneficiat de o
invitate speciala din partea organizatorilor.
J.O. 1984 – LOS ANGELES - Editia la
care blocul comunist a raspuns tot cu un boicot, singura tara care
a incalcat consemnul fiind ROMANIA. Gandindu-ne ca, prin aceste
boicoturi, generatii intregi de sportivi de mare valoare au fost
frustrati de medalii olimpice, hotararea conducerii tarii a fost
salutara, participarea noastra fiind primita cu mare simpatie de
americani. Fata de participarea “subtire”, marile forte nefiind
prezente, antrenorii nostri mizau pe o recolta bogata de medalii,
din care cel putin 4 de aur, dar n-a fost sa fie, stiti cum e cu
socoteala de acasa care nu se pliaza pe cea din targ. K.4.F 500m.,
proba in premiere ,revine echipajului nostru CONSTANTIN
AGAFIA-MARIA STEFAN-TECLA BORCANEA-NASTASIA IONESCU, aceste
fete facandu-si loc in cartea de aur a J.O. ca fiind primele
castigatoare a acestei probe.
| Costica Olaru - dreapta |
Din nou cuplul de aur TOMA SIMIONOV-IVAN
PATZAICHIN urca in varful podiumului olimpic dupa castigarea
probei lor favorite C.2 1000m.Inca o medalie, de aceasta data de
argint, intra in panoplia acestor excelenti performeri dupa proba
de C.2 -500m.
Tanarul canoist, COSTICA OLARU, confirma titlul
de campion mondial cucerit cu un an inainte la Tampere si
cucereste, in aceeasi proba C.l 500m. medalia de bronz iar la
1000m. vine pe locul 5.
Patru locuri 4 revin lui Vasile Daba la K.1
500m., Tecla Borcanea la K.1.F 500m., cuplului Agafia
Constantin-Nastasia Ionescu la K.2.F 500m. si cvartetului
Constantin Ionel-Nicolae Fedosei-Ionel Letcae-Angelin Velea
la K.4 -1000m. Cuplul Fedosei-Velea a obtinut si el un
loc.5
O explicatie pentru acest semiesec ar fi distanta mare
intre satul olimpic si locul de concurs, cam 120 km. iar
incapatanarea excesiva a conducatorului delegatiei noastre care a
tinut mortis ca sportivii sa faca 2 antrenamente pe zi, a condus la
acumularea unei oboseli excesive a majoritatii sportivilor. Multi
au declarat ca, in momentul inceperii concursului olimpic erau
total storsi de energie.
J.O. 1988 – SEUL – 0 editie stearpa,
fara medalii, cu participare extrem de redusa, numai 5 sportivi si
antrenorul Oct.Mercurean fiind prezenti acolo. Doi
kaiacisti, Angelin Velea si Daniel Stoian si 3 canoisti ,
Aurel Macarencu, Gheorghe Andriev si Grigore Obreja, au
facut totul pentru o medalie dar fara succes.
J.O. 1992 – BARCELONA – La fel fara
medalii, delegatia fiind mai numeroasa, 14 sportivi dintre care 4
fete, au inselat sperantele puse in ei. De remarcat prezenta in
echipa noastra a moldoveanului Nicolae Juravschi, care in
1988, concurand in echipa URSS alaturi de ucraineanul Victor
Reneiscki, castiga medaliile de aur atat la 500m.cat si la
1000m. Concurand pentru Romania, alaturi de Gheorghe Andriev
nu reseste decat locul 4. A fost o prima experienta, nereusita,
abia la a-2-a incercare cu Victor Mihalachi sperantele fiind
mult mai indreptatite la o medalie olimpica. Grupul de tehnicieni
condus de Mihai Turcas, alaturi de Nicusor Esanu, Aurel
Vernescu si Ivan Patzaichin (Doamne ! ce corifei ai acestui
sport) isi punea mari sperante in tanarul de 19 ani Marin
Popescu, care cu un an inainte cucerise 2 medalii de aur la
C.M. de juniori de la Viena, toata lumea vazand in el un nou
Holman. Marea atentie cu care era tratat, i-a dat impresia,
probalil, ca a devenit invincibil si asta l-a costat, cariera sa
fiind partial compromisa in viitor. Este adevarat, ca doua locuri 4
la J.O. nu sunt la indemana oricui, dar fata de talentul si
valoarea aratata la juniori, ar fi trebuit sa faca mult, mult mai
mult.
J.O. 1996 – ATLANTA - Delegatia
noastra respira din nou aerul victoriilor olimpice dar acestea nu
vor insemna decat o medalie de argint si una de bronz, cucerite tot
de stalpul lotului de kaiac-canoe, am numit grupa de canoe.
ANTONEL BORSAN-MARCEL GLAVAN isi poleiesc barca cu argint
sosind pe locul 2 in proba de C.2-1000m.
Neobositul GHEORGHE ANDRIEV si GRIGORE OBREJA
obtin medaliile de bronz in finala de C.2-500m. A fost putin ? A
fost suficient ? raspunsul la aceste intrebari l-au dat grupul de
antrenori Patzaichin – Barladeanu – Lipalit, totusi o parere
personala ma indeamna sa cred ca, dupa seceta de la precedentele 2
editii, parca a fost bine.
| Florin Popescu - Mitica Pricop |
J.O. 2000 – SYDNEY – Departe de
casa, sportivii nostri asteptau cu speranta inceperea concursului
olimpic. FLORIN POPESCU si MITICA PRICOP erau ambitionati in
a-i oferi antrenorului lor, o victorie olimpica, in amintirea celor
16 ani trecuti de la ultima medalie de aur cucerita de romani la
canoe. Aflati intr-o forma maxima, baietii nostri au reusit o
victorie de senzatie in proba de C.2-1000m., maniera in care au
castigat desemnandu-i drept principali favoriti si la 500m. Iata
insa ca destinul nu a vrut ca in kaiac- canoe sa mai existe alti
dubli medaliati cu aur la aceeasi editie, in afara lui Leon
Rotman.
Un vant puternic, implicit valuri ca pe mare, au
determinat organizatorii sa amane probele de 500m. cu cateva ore.
Vantul nu a cedat, amanarea curselor a ajuns la aproape 10 ore,
urma festivitatea de inchidere, asa ca s-a decis reluarea
concursului, indiferent de starea timpului. Luptand cu valurile si
vantul potrivnic, avand o singura barca ce nu se preta la valuri,
baietii nostri reusesc un excelent loc.3, invinsi de maghiari care
au fost prevazatori si au adus acolo si o barca de lemn, cu bordul
mai inalt, pe locul secund sosind polonezii.
O surpriza placuta a fost clasarea pe locul 3 a fetelor
in proba de K.4.F.500 m. Mariana LIMBAU, Raluca IONITA, Toma
SANDA si Elena HUIDU au compus aceasta barca.
Totodata la aceasta olimpada a a participat si kaiacul
de 4 cu Vasile Curuzan, Sorin
Petcu, Romica Serban si Marian Sirbu.
| Marian Baban – Alexandru Ceausu – Vasile Curuzan - Stefan Vasile |
| Mironcic Florin |
J.O. 2004 – ATENA – Olimpiada in
care cele mai bune rezultate au fost aduse de dublu de canoe cu
Silviu Simioncencu si Florin Popescu pe distantele de 1000m
si 500m, ambele pe locul 4. Marian Baban – Alexandru Ceausu –
Vasile Curuzan si Stefan Vasile au terminat cursa de K4-1000m
pe locul 7. Au mai participat pentru Romania : Florin Mironcic,
Talpa Lidia, Florica Vulpes și Mitica Pricop.
| Cuculici Andrei - Chirila Iosif |
J.O. 2008 – BEIJING – Editie in care
am fost reprezentati doar de canoisti : Florin Mironcic (
C1-1000m – locul 6 si C1-500m – locul 7); Chirila Iosif –
Cuculici Andrei (C2-500m – locul 6) si cea mai buna performanta
a delegatiei de kaiac-canoe a Romaniei a fost obtinuta de echipajul
Flocea Nicolae – Popa Ciprian, locul 4 pe distanta de
1000m.
Doua editii consecutive, fara medalii, numeroase locuri
4, 5 sau 6, au facut se ne aducem aminte cu tristete de cealalta
dubla seaca 1988 – 1992. Repetandu-se ciclul traditional, speram ca
Londra 2012 sa fie un nou SYDNEY iar proba nou introdusa de 200 m.,
insemne intrarea altor romani in cartea de aur a sportului
romanesc.
| Flocea Nicolae - Popa Ciprian |
J.O. 2012 – LONDRA
K.2.B 200m. – MITREA IONUT-MADA
BOGDAN;
K.2.F 500m. - PALEU IULIANA-LAURIC
IRINA
C.1 B 1000m. - CHIRILA IOSIF
C.2 B 1000m. - DUMITRESCU LIVIU-MIHALACHI
VICTOR
K.4 B 1000m. - NEAGU TRAIAN-IONETICU TONI-VASILE
STEFAN-GAVRILA PETRUS
Cei 11 magnifici, care nu merg sa cucereasca Londra ci
doar sa le ia aurul din tezaurul coroanei. Inima si speranta de
victorie, atat a mea si sper a tuturor celor care vor lectura, cu
rabdare, acest articol este alaturi de cei 11 magnifici si de
antrenorii lor. Inchei cu scuze pentru timpul rapit cititorilor si
cu sincere multumiri pentru toti cei care mi-au oferit datele
suplimentare, necesare.
| Lotul Olimpic 2012 - Kaiac Canoe |
