„Basarabia ruptă din trupul țării este cea mai
profundă și dureroasă rană a poporului român. Frații despărțiți de
capriciile imperialiste ale Rusiei își plâng destinul, astăzi, în
aceste vremuri crunte, mai aprig ca oricând! E o rană vie pe care
românii de pretutindeni o simt marcată adânc în suflete”, spune
primarul de Roman, Laurenţiu Leoreanu, într-un mesaj public în care
trece în revistă un eveniment care a avut loc recent.
„În sala de festivități a Primăriei, am avut
onoarea de a participa, cu mare bucurie, la Simpozionul Național
„Unirea care trăiește în sufletele noastre – Între ideal și
împlinire. Romanul celebrează Basarabia” – eveniment creat pentru a
rememora ziua de 27 martie a anului 1918, dată la care vorbim,
practic, despre reunificarea Basarabiei (ocupată de ruși în 1812),
cu România, desenând atât de frumos – România mare!
Sfatul țării, legislativul Basarabean, deschide, în
această zi, parcursul unificării, prin vocea președintelui Ion
Inculeț și în prezența prim-ministrului român Alexandru
Marghiloman, cel care, la finalul lucrărilor, după ce a fost votată
unirea cu patria mamă, accepta acest act în numele poporului român,
a Guvernului României și al Regelui.
Reacțiile ostile la nivel regional nu au întârziat
să apară, iar pentru mai mult de doi ani această reparare a unei
nedreptăți istorice a stat sub auspiciile nesiguranței. Însă,
Conferința de Pace de la Paris, din 1920, a marcat recunoașterea
legitimității unirii Basarabiei cu România, iar semnarea tratatului
de la Paris, cu Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, a
consolidat unitatea poporului român.
Ca și astăzi, anii ce au urmat au adus acțiuni
interne menite să destabilizeze această unire. Acțiuni interne, dar
cu un puternic sprijin extern, din spațiul estic, cu denumiri
pompoase („Societatea pentru salvarea Basarabiei” sau „Comitetul
Militar de Salvare a Basarabiei”), coordonate din zona Odesa și
mimând un naționalism fals ce masca tendințele expansioniste ale
estului.
Mă bucură enorm că la evenimentul de astăzi, de la
Roman, am văzut o participare impresionantă, de la copii și tineri,
până la seniorii cu experiență, uniți în suflet și cu dragoste de
țară”, precizează primarul de Roman.
Laureniu Leoreanu puntează şi implicarea organizatorilor dar şi faptul că actuala graniţă de pe Prut rămâne o cicatrice a istoriei: „Mulțumesc, tuturor celor implicați și organizatorilor – Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Subfiliala Cultul Eroilor „General Vasile Nădejde” din Roman, Primăria municipiului Roman, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Primăria Cornu Luncii, Subfiliala ANCMRR „Petru I Mușat“ – Roman, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Această punte întinsă peste timp și spațiu ne-a arătat că suntem un popor care rămâne unit și puternic, în orice condiții.
Împreună, români de aici și de peste Prut, ne-am
amintit de acel moment de împlinire, din 1918, cu zâmbet, dar și cu
durerea produsă 22 de ani mai târziu, în anul 1940, când unirea a
fost anulată în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia
sovietică anexând Basarabia, nordul Bucovinei și Herța.
Această cicatrice neînchisă, desenată de granița
dintre România și Republica Moldova, sângerează și azi, dar rămânem
cu speranța regăsirii noastre, frate lângă frate, într-o Europa
liberă, unită, în care să ne trăim românismul cu voce puternică,
acum și mereu!
Dumnezeu să vegheze asupra românilor de pretutindeni!”.
S.T.
