E după-amiază domoală, caldă fix cât îmi place, cu
soarele trecut spre grădină. În faţa terasei, Zăvod doarme pe
ciment, cu capul în jos, și din când în când scoate sunete -
probabil visează.
Pe terasă, Jinx, motanul psihopat, mârâie, scuipă,
încearcă să zgârie - e supărat că, după ce că-l perii, mai am şi
tupeul să-i ating doamna coadă. Şezi domol, băiete, că te aşteaptă
şi o curăţare a urechilor. Nu-i pasă.
Pe acoperişul magaziei, Frida povesteşte indignată ceva;
mă uit - lângă scara spre cer a pisicilor stă Pepsi, n-o lasă rece
lamentările mâţei, comentează ușurel, dar nici gând să
plece.
Maşa doarme pe frigider; e clar când e acasă: maşina de
spălat e plină de lăbuţe măiastre în ascendenţa către locul de
veghe. Intru în bucătărie, se trezește dragonul și începe să
vorbească.
Igor vânează un şoarece viu în locul de masă; n-a trecut
cu el pe lângă mine, probabil a intrat pe uşa din faţă; șoarecele
chițăie cu disperare, motanul îl lăbuie delicat, cel puțin în astă
fază.
Urma scârțâie jucăria albastră undeva în spatele casei,
iar Hades latră ca apucatul la o pasăre din livada
de-alături.
Liniștea plină de patru câini și patru pisici, la curte,
vara.