odată cu coapsele tale albemustind a pistruide sub rochia galbenă din materialul ăla oarecum transparent (am uitat cum îi spunedeși mi-ai zis de-o mie de ori) totul era plimbarea de la ora zeceîn herestrăucînd ne țineam de mînă tu ca o narcisă sveltăiar eu ca un bujor pitic zîmbind a noroc