Când Maia Bouchier a renunțat la cea de-a treia captură împotriva Indiilor de Vest în timpul eliminării șoc a Angliei de la Cupa Mondială feminină T20, camera a surprins atât o expresie de durere, cât și de neîncredere completă pe chipul ei.
În acea zi, Anglia a fost șocată, deoarece a trecut de la a fi una dintre favoritele dinaintea turneului la a fi analizată dinamica întregii echipe.
Dar înainte rapid exact două luni și lucrurile nu ar putea fi mai diferit pentru Bouchier.
Heartbreak a fost înlocuită cu un rânjet radiant și o amețeală tinerească în timp ce ea a sărutat insigna Angliei de pe casca ei, o eliberare incontrolabilă de emoție într-o îmbrățișare cu partenerul de bataie Nat Sciver-Brunt, după ce a atins trei cifre la debutul ei la Test.
Dacă secolul ei de început în toate formatele împotriva Noii Zeelande în iulie a fost lovitura majorității, acesta a fost arcul de răscumpărare.
Tânăra de 26 de ani este obișnuită în echipele cu minge albă ale Angliei, în fruntea ordinului, dar având în vedere nefrecvența probelor feminine, la Bloemfontein a învățat la locul de muncă.
Dar, cel mai important, a fost ghidată de trei dintre cele mai consacrate jucătoare ale Angliei, în primul rând împărțind o tribună de 53 de alergări cu Tammy Beaumont pentru a depăși amenințarea cu minge nouă a Africii de Sud și apoi a crescut vizibil în încredere în timpul unei alte cincizeci de standuri cu căpitanul Heather Knight.
Cu Sciver-Brunt, totuși, care a marcat cel mai rapid secol de test feminin în timpul standului lor de 174, Bouchier a fost impecabil, în timp ce perechea a bătut cu o rată de strike de o zi pentru aproape 30 de overuri, în timp ce abia transpirau.
Africa de Sud nu a avut răspunsuri, deoarece au continuat să arunce cu curaj mingea în căutare de wickets, dar asta pur și simplu a alimentat puterea lui Bouchier, cu 52% din alergările ei marcate direct pe pământ.
Introducerea lui Bouchier în cricket-ul internațional a fost una frustrantă, un tânăr jucător plin de potențial care s-a străduit să-și găsească un spațiu permanent, deseori cu tendința de a suferi deficiențe de concentrare chiar atunci când lucrurile începeau să dea un clic.
Deci, în timp ce sincronizarea glorioasă a drive-urilor drepte și mâinile rapide care biciuiau mingea prin partea piciorului erau o plăcere de urmărit, la fel de plăcut a fost și modul în care și-a asumat responsabilitatea de a deschide, de a câștiga bătălia mentală și, ca rezultat, probabil de a cimenta. ea însăși în fruntea comenzii în toate cele trei formate pentru viitorul Ashes.
