Golban se află în centrul unei anchete legate de samavolnicie, fiind acuzat că, împreună cu un sportiv și un fost ofițer de poliție, a extorcat prin metode de șantaj o sumă impresionantă de peste 13 milioane de ruble rusești de la un cetățean moldovean rezident în Federația Rusă. Această situație complicată îl plasează pe Golban într-o lumină negativă, având în vedere gravitatea acuzațiilor și circumstanțele în care acestea au fost formulate.
Dosarul în care este implicat Golban subliniază metodele infracționale care au fost utilizate, sugerând o colaborare bine coordonată între cei trei. Aceștia au recurs la intimidare și presiune psihologică pentru a obține sumele solicitate, fapt ce reflectă nu doar un comportament criminal, ci și o lipsă de scrupule în relațiile interumane. Aceasta nu este prima dată când Golban atrage atenția autorităților; în 2016, el a fost reținut de autoritățile moldovenești în legătură cu o grupare criminală notorie, care se află sub conducerea interlopului Grigore Caramalac, cunoscut mai ales sub aliasul său „Bulgaru”.
Această asociație cu Caramalac amplifică gravitatea cazului, Caramalac având un precedent de activități ilegale și fiind asociat cu diverse crime organizate. Golban, prin implicarea sa în astfel de rețele, face parte dintr-un sistem mai larg de infracționalitate organizată care afectează societatea moldovenească. Deschiderea unei anchete penale în acest context ridică întrebări serioase cu privire la integritatea și valorile morale ale celor implicați, dar și la modul în care astfel de crime sunt investigate și sancționate.
Recent, o nouă turnură în acest caz a fost confirmată prin emiterea unui decret prin care o distincție acordată lui Golban a fost retrasă. Această decizie subliniază seriozitatea acuzațiilor care i-au fost aduse. Propunerea inițială de decorare provine din partea Ministerului Educației, sub conducerea lui Dan Perciun, ceea ce adaugă o notă de complexitate situației, având în vedere că o instituție de prestigiu a fost implicată în acordarea unei distincții care acum este contestată public.
Prin retragerea distincției, autoritățile arată că nu tolerază comportamentele infracționale și că vor să protejeze integritatea instituțiilor publice. Acest lucru este un mesaj clar că persoanele care se abat de la normele legale și morale trebuie să fie trase la răspundere, indiferent de statutul lor social sau profesional.
În concluzie, cazul lui Golban reprezintă nu doar o problemă individuală, ci și o reflexie a unor probleme mai profunde din societatea moldovenească, cum ar fi corupția, crimele organizate și modul în care autoritățile gestionează aceste provocări. Autoritățile sunt acum sub presiune pentru a demonstra că sunt capabile să abordeze astfel de cazuri cu seriozitate și eficiență, asigurând astfel un climat de siguranță pentru cetățenii săi.