Un ONG care nu poate fi bănuit de simpatii suveraniste l-a reclamat pe procurorul Marius Iacob la Inspecţia Judiciară pentru circul mediatic organizat şi desfăşurat la săltarea din stradă a lui Călin Georgescu, cel care câştigase turul 1 al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024.
Asociatia pentru Apararea Drepturilor in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) acuză că toată regia pusă la cale de procurorul Iacob aminteşte de anii 50, când cei care nu achiesau la regimul comunist erau săltaţi din stradă cu o Volgă neagră (maşina de serviciu folosită de instituţiile de represiune româneşti create cu sprijin sovietic).
Procurorul PICCJ Marius Iacob (foto) a fost reclamat la Inspectia Judiciara, dupa ce spectacolul mediatic pus in scena, prin ridicarea din trafic a lui Calin Georgescu si aducerea cu mandat la PICCJ, fara ca acesta sa fie citat in prealabil. Sesizarea a fost depusa la Inspectia Judiciara de Asociatia pentru Apararea Drepturilor in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
Intreaga procedura, arata APADOR-CH, a fost folosita in trecut in si fata de alte persoane publice si continua sa fie folosita ca un instrument de intimidare si de transmitere a unui mesaj de forta si impunitate. “Precizam ca nu sustinem sub nicio forma ideile, programul sau manifestarile respectivului cetatean, fost candidat la presedintie, insa, consideram ca modul de operare, deja impamantenit de mai multi ani, de justitie televizata, cu parada catuselor si a audierilor cu ‘galeria’ asteptand in fata Parchetului, este inacceptabil pentru un stat de drept”, explica APADOR-CH.
In acest context, APADOR-CH cere Inspectiei Judiciare sa verifice daca procurorul de caz, in speta procurorul PICCJ Marius Iacob, a comis sau nu abaterea disciplinara constand in exercitarea functiei cu rea-credinta.
Redam comunicatul APADOR-CH:
“Am cerut Inspectiei Judiciare sa cerceteze modul in care Parchetul ‘salta’ oamenii de pe strada, ca in anii ‘50
O actiune ‘ca in filme’ au derulat organele de forta ale tarii, prin ridicarea din trafic a unui cetatean si conducerea sa la audieri, in conditiile in care acesta putea fi citat si chemat de buna voie la politie.
Codul de procedura penala spune ca mandatul de aducere se emite numai daca persoana a fost citata in prealabil si nu s-a prezentat. Prin exceptie de la aceasta regula, suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, numai daca aceasta masura se impune in interesul rezolvarii cauzei.
Din datele publice, insa, nu rezulta de ce un fost candidat la presedintie, cu domiciliul cunoscut, care nu si-a manifestat anterior refuzul de a veni la audieri, fiind si in carje, ar fi intentionat sa se sustraga sau sa fuga din tara, in momentul primirii unei citatii. Mai mult, ridicarea de pe strada a acestuia, cu o zi inainte de data la care se pot depune candidaturile pentru noile alegerei prezidentiale, a fost amplu reflectata de presa. Persoana ridicata de pe strada a fost astfel prezentata public in postura unui infractor fugar, retinut de politie in urma unor eforturi spectaculoase.
Prin urmare am solicitat astazi Inspectiei Judiciare – care cu siguranta are acces la motivele din dosar, care au stat la baza acestei decizii a procurorului de caz – sa verifice daca acest procuror a comis sau nu abaterea disciplinara constand in exercitarea functiei cu rea-credinta, abatere prevazuta de art. 271 lit. s) din Legea 303/2022.
Precizam ca nu sustinem sub nicio forma ideile, programul sau manifestarile respectivului cetatean, fost candidat la presedintie, insa, consideram ca modul de operare, deja impamantenit de mai multi ani, de justitie televizata, cu parada catuselor si a audierilor cu ‘galeria’ asteptand in fata Parchetului, este inacceptabil pentru un stat de drept.
Aceasta ‘procedura-spectacol’, care nu este prevazuta in nicio lege, a fost folosita si in trecut, la adresa altor persoane publice, si continua sa fie folosita ca un instrument de intimidare si de transmitere a unui mesaj de forta si impunitate.
Explicatia rezonabila a acestui ‘show’ ar fi ca, prin emiterea mandatului de aducere, mai inainte de emiterea unei citatii, s-a dorit o expunere mediatica in defavoarea suspectului/inculpatului, acesta urmand sa fie prezentat ca un infractor fugar, cu ‘politia pe urme’, prins cu mari eforturi de organele de politie, care au fost nevoite sa-l urmareasca si sa-l depisteze in trafic, unde l-au retinut.
In realitate, insa, pentru cei mai in varsta, acest spectacol nu a facut decat sa readuca in memorie anii ’50 cu abuzurile lor, in care puteai fi saltat de pe strada de o Volga neagra, pentru ca gandeai sau vorbeai diferit”.
Valorile APADOR-CH sunt competența, profesionalismul, vizibilitatea, transparența, principialitatea, și etica privind respectarea următoarelor principii: propriul capital, integritatea, corectitudinea, imparțialitatea, onestitatea, obiectivitatea, responsabilitatea și buna credință atât în interiorul APADOR-CH și cu terțe părți.
Viziunea APADOR–CH:
O societate în care drepturile omului sunt respectate. Pentru fiecare, întotdeauna.
Ce facem
Pentru perioada 2021-2025, APADOR-CH are ca obiective strategice:
- Dezvoltarea unor mecanisme legale şi instituţionale eficiente de respectare a drepturilor omului şi monitorizarea instituţiilor relevante;
- Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a practicilor privind dreptul la liberă întrunire şi asociere, libertatea de exprimare, dreptul la viaţă privată;
- Dezvoltarea unor practici și mecanisme instituționale pentru creșterea transparenței și bunei guvernări;
- Luarea de poziții publice împotriva amenințărilor la adresa drepturilor omului;
- Sesizarea autorităţilor publice şi iniţierea de litigii în cazuri de încălcări ale drepturilor omului;
- Luarea de poziții publice împotriva amenințărilor semnificative la adresa drepturilor omului
- Observaţii şi comentarii privind proiectele de acte normative care au impact asupra drepturilor omului
- În situația unor cazuri strategice, sesizarea autorităţilor publice şi/sau iniţierea de litigii în cazuri de încălcări ale drepturilor omului.
- Monitorizarea cu
prioritate a:
– Abuzurilor forţelor de ordine
– Reglementărilor şi practicilor din domeniul siguranţei naţionale cu impact asupra drepturilor omului
– Reglementărilor şi practicilor în materia privării de libertate
…………
D.V.