Încă de la apariție, în 2002, deși a primit Premiul Pulitzer pentru ficțiune (2003), romanul „Middlesex” al lui Jeffrey Eugenides a entuziasmat și a dezamăgit în egală măsură, ceea ce nu miră, romanul fiind un hibrid care nu a luat neapărat prin surprindere, dar a intrigat prin stranietatea sa, o stranietate care, trebuie spus, creează multe așteptări și promisiuni – de unde și „călcâiul lui Ahile”, ca să-l numesc așa, al cărții.Dens și ofertant, „Middlesex” atacă o multitudine de teme, de la incest, rasism, etnicitate, până la sexualitatea incertă, fluctuantă, semn al unei identității difuze. Autorul a plusat, iată, foarte mult și a câștigat, cred eu, foarte mult. Totuși, „Middlesex” este în primul rând un roman al identității, al căutării acesteia atât sub forma ei etnică, cât ș...