La fiecare inceput de an, in ianuarie, aleg un cuvant care sa poarte in el semnificatia zilelor care vor urma. In ultimii doi, am ales, pentru ca mi-au sarit in fata, cu veselie, mai-mai sa nu ma doboare, bufnita si casa. Anul acesta, chiar de pe 1 ianuarie, m-am trezit scaldata intr-un soare orbitor, deci nu e de mirare ca celebrul astru a devenit, fara sa ma gandit la el inainte, dar chiar din prima zi a anului, cuvantul meu calauza in 2021.
Mi-as dori sa imi pot gestiona mai bine timpul si sa nu mai ajung, ca in Nemangaiatii lui Ishiguro, sa trebuiasca sa imi aman planurile din lipsa de concentrare. Am citit cartea aceasta cu o mare foame, si am umblat nauca dupa ce am terminat-o, neintelegand de ce s-a terminat fara sa imi lase un mesaj. A fost prima oara cand banuiam ca este un cod Ishiguro, dar cautandu-l, ma infundam si mai mult in labirint. Inainte sa realizez ca e geniala, i-a...