Iubito,se scutură cireşul
Ah! ce dor nebun am să te
sărut.
E vina mea,insolentul,
Că prea uşor din braţe te-am
pierdut.
Ezit puţin...simt timpul
ruginit,
Visez grădina colorată-n amintirea
verii,
Impermeabil la iubire am
devenit
S-uşor mă dematerializez la căderea
serii.
In camera fară amintiri,fară
trecut
Stau cu ea,dar te doresc pe
tine,
Mă mint ca o iubesc
decepţionat,tăcut
Ş-aştept pe cineva,oare pe
cine?
