Luăm sute de decizii în fiecare zi. Unele sunt minore-
ce să pregătim la cină, ce pantofi să încălțăm. Altele sunt majore-
dacă să facem un copil, să ne schimbăm cariera, să ne căsătorim, să
divorțăm. Ori de câte ori există opțiuni, există și posibilitatea
unui eșec. În cazul perfecționiștilor, din cauza gândirii
absolutiste, poate fi paralizant să aleagă între două opțiuni cu
valoare egală-bună sau rea- pentru că niciuna nu este mai bună
decât cealaltă.
Necesitatea unei alegeri poate cauza extrem de multă
anxietate. Deciziile nesemnificative pot provoca, uneori, mai multă
anxietate decât cele importante, pentru că sunt atât de
numeroase.
Nesiguranța înnăscută a perfecționiștilor înrăutățește
situația, pentru că produce îndoiala de sine și dubiile care
îngreunează și mai mult luarea deciziilor. Internetul ne
îngreunează și mai mult luarea deciziilor, pentru că ne oferă un
potențial de documentare infinit. Indiferent cât de mult citești
despre ceva pe internet – fie că este vorba de o procedură medicală
sau de cele mai bune pneuri de iarnă-, întotdeauna apare câte o
informație nouă.
A lua decizii este dificil pentru toată lumea. Dar este
și mai chinuitor pentru perfecționiști. Pretențioșii , cei care
caută și aleg ce este mai bun, cheltuiesc mult timp și energie în
timpul căutării și mai grav, după ce fac o alegere, sunt preocupați
de opțiunile pe care nu au avut timp să le considere.
În schimb nepretențioșii sunt cei care se decid asupra
unui lucru satisfăcător și nu sunt preocupați de posibilitatea
existenței unui lucru mai bun. Ei au criterii și standarde, cautând
până ce găsesc ceva ce îndeplinește acele criterii și, în acest
punct, se opresc.
Faptul că sunteți pretențioși vă poate face nefericiți,
mai ales într-o lume care vă oferă un număr copleșitor de opțiuni.
Statistic, în comparație cu nepretențioșii, pretențioșilor le ia
mai mult timp să ia o decizie, petrec mai mult timp gândindu-se la
variantele ipotetice, sunt mai puțin mulțumiți de propriile decizii
și sunt mai înclinați spre a-și regreta deciziile. Pe cale de
consecință sunt mai nemulțumiți de propria viață, nefericiți,
pesimiști, deprimați și anxioși.
Pentru că sunt ilogice, distorsiunile cognitive vă pot
altera capacitatea de a avea o gândire clară asupra unui set de
opțiuni și de a o alege pe cea mai bună. Iată câteva dintre
ele:
Distorsiune: Suprageneralizarea
Exemplu: Vă spuneți că niciodată nu luați
decizii bune și că întotdeauna vă regretați
alegerile.
Spuneți-vă: „Mă îndoiesc că fiecare decizie pe
care o iau este greșită. Cu toții luam decizii pe care le regretăm
și facem alegeri greșite, din când în când, dar majoritatea
deciziilor mele sunt bune.”
Distorsiune: Filtrul mental
Exemplu: Înainte să vă hotărâți să vă schimbați
locul de muncă, acordați atenție doar aspectelor negative ale
actualului loc de muncă și doar aspectelor pozitive ale viitorului
loc de muncă. Filtrul mental vă împiedică să observați ambele
joburi cu aspecte plăcute și neplăcute
Spuneți-vă: „Este foarte puțin probabil ca noul
job să fie perfect. Voi lua o decizie după ce voi face o listă cu
avantajele și dezavantajele ambelor joburi.”
Distorsiune: A trage concluzii
pripite
Exemplu: O prietenă vă spune că îi place aparatul
de fotografiat pe care tocmai și l-a cumpărat, așa că și
dumneavoastră vă cumpărați unul la fel, fără să vă gândiți dacă vi
se potrivește sau nu.
Spuneți-vă: „Ceea ce este potrivit pentru alții
nu este neapărat potrivit pentru mine, s-ar putea ca nevoile și
așteptările noastre să difere.”
Distorsiune: Minimalizarea
Exemplu: Atunci când luați o decizie, vă bazați
foarte mult pe opiniile celorlalți și vă ignorați propriile
instincte
Spuneți-vă: „Nimeni nu îmi poate reprezenta mai
bine interesele mele decât eu însumi. Poate că ceilalți nu înțeleg
pe deplin importanța deciziei pe care trebuie să o iau. Sau sfatul
lor poate fi influențat de sentimente de gelozie, competiție sau
sentimentele lor personale. Trebuie să-mi ascult
intuiția.”
Distorsiune: Nevoia de a fi aprobată
Exemplu: Atunci când luați masa împreună cu o
prietenă care declară că are o alimentație sănătoasă, comandați o
salată, deși aveți poftă de o friptură
Spuneți-vă: „Asta este o prostie. Ar trebui să
mănânc ce vreau. La prânz am mâncat doar un iaurt degresat și mi-e
o foame de lup. Cine știe, poate prietena mea a mâncat o porție
uriașă la prânz și încă nu-i este foame. Sau poate că mănâncă
sănătos doar atunci când se află în compania mea. Poate că, dacă
voi comanda o friptură, va fi ușurată și își va comanda și ea
una.”
Pe scurt alegerile pe care le faceți ar trebui să
depindă de nevoile dumneavoastră și nu de comparația cu alții sau
în funcție de „ce dă bine în societate”. Luarea deciziilor se
rezumă la a vă asculta intuiția. Câteodată, după ce ați considerat
toate datele disponibile, încă nu știți cum să procedați. În acest
caz, încercați să vă calmați gândurile. Amânați decizia încă o zi.
Faceți un duș fierbinte. Încercați să eliminați toate distragerile
de afară, astfel încât să vă ascultați intuiția. De obicei, știți
ce aveți de făcut, chiar dacă nu sunteți conștient de
asta.
Durerea provocată de regret
Regretul deciziilor din trecut ne poate urmări. Dar să
nu uităm că ele au fost cele mai bune decizii pe care le-ați fi
putut lua bazându-vă pe cunoștințele, maturitatea, resursele,
sprijinul dumneavoastră și alți factori în acele momente. Problema
cu regretul este că revedem vechile decizii și le privim din
perspectiva omului cu o experiență de viață mai lungă și mai
bogată.
Ar fi util să iertăm și să empatizăm cu sinele nostru
din trecut. Cunosc o doamnă de șaptezeci și ceva de ani care încă
regretă decizia de a se căsători la șaptesprezece ani. În
retrospectivă, își dă seama că băiatul cu care s-a căsătorit nu era
potrivit pentru ea. Se căsătorise cu el doar pentru a evada din
mediul de acasă, de a scăpa de un tată abuziv. Privind în urmă cu
înțelepciunea unei femei de șaptezeci de ani, își dă seama că
avusese și alte opțiuni- dar singura opțiune pe care o văzuse la
vârsta de șaptesprezece ani era aceea de a se mărita cu primul
bărbat care îi va ieși în cale.
A vă judeca trecutul nu vă ajută la nimic.
Regretând, nu veți ajunge nicăieri. În loc de aceasta, încercați să
vă aduceți aminte de deciziile din trecut cu empatie și
compasiune.
