„Cetăţenii nu vor politicieni perfecţi ci sinceri şi
asumaţi.
De aceea eu aplaud un politician care, chiar dacă a greşit,
chiar dacă a girat, voit sau nu, ceva nelalocul lui, vine în faţa
oamenilor şi-şi asumă greşeala şi se distanţează de erori sau
minciuni” – Corneliu Coposu
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş a dat o declaraţie
care, practic, pune cruce speranţelor legate de construirea
multvisatului şi multpromisului spital nou la Neamţ, prin fonduri
PNRR.
Practic Boroş spune că din totalul de 24 de spitale vizate iniţial,
mai rămân în calcul doar 19, din care pe PNRR ar fi 13, adică cele
care au finalizat procedurile de achiziţie publică şi la care au
demarat deja lucrările.
Or, spitalul de la Neamţ are procedura de achiziţie anulată
(decizie contestată în instanţă), deci cert nu se califică acum în
rigorile anunţate.
„Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24 (spitale n. r.), după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026”, a declarat Marcel Boloș.
Dacă e să vedem şi partea plină a paharului, cât o fi ea, ar fi şansa / promisiunea ca restul de 6 spitale care nu mai prind PNRR să beneficieze de finanţare tip împrumut: „„Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI. Deci, în momentul de faţă, analizele şi discuţiile pe care le avem sunt ca proiectele să aibă identificate surse de finanţare şi să nu afectăm infrastructura de sănătate”.
Ministrul Boroş nu spune însă cine ar urma să plătească potenţialele împrumuturi de la BEI, Guvernul sau Ministerul Sănătăţii. Evident că ipoteza contractării unor astfel de împrumuturi de către autorităţile tip beneficiar ar fi una SF. Consiliul Judeţean Neamţ nu a reuşit să găsească sursă de finanţare nici pentru partea de co-finanţare care i-ar fi revenit pe varianta PNRR.
Proiectul respectivului spital a fost motiv de capitalizare
electorală în câteva cicluri electorale, Arsene şi trompeţii lui
neavând nicio remuşcare în a vinde castraveţi pe pereţi doar pentru
a capacita voturi.
Ar fi de dorit ca, dintr-o minimă decenţă, actualii şefi de partide
care conduc CJ-ul acum să se abţină, măcar în perioada următoare,
la a mai insera subiectul spitalului în promisiunile electorale
specifice lunii mai 2025.
De fapt, orice analiză raţională arată că acest eşec revine –
majoritar! – politicii administrative marcată de o incompetenţă
cronică a preaFugarului Arsene, în vremea căruia schiţele de
proiect sfidau nu doar logica ci şi artimetica financiară (nu
puteau veni la Neamţ un sfert din banii PNRR pe sănătate, de la
nivel naţional).
Bolmojelile ulterioare marca Asaftei (”semnăm săptămâna viitoare”)
rămân demne de „Epoca de aur a comediei administrative din Neamţ”
iar şedinţa foto cu ministrul Rafila semnând contractul previzibil
nefuncţional rămâne ceea ce a fost.
O şedinţă foto…
D. VINCA
