1. Aveti mai jos ceva interesant, anume de unde vine expresia „a freca menta”,

sinonim cu ideea de a păcăli munca.

În Grecia antică mesele pe care se servea mâncarea erau frecate cu frunze de mentă, pentru răcoare si miros plăcut.

Fanarioţii au adus şi la noi obiceiul în secolul XVIII, familiile înstărite din Bucuresti şi din Tulcea adoptând cu iuţeală acest tabiet de bon ton.

Pentru ca servitorii din casele lor ajunseseră sa-şi dispute cu ardoare sarcina frecării meselor cu mentă, infinit mai uşoară decât tăiatul lemnelor, spălatul rufelor sau alte activități domestice, ,,a freca menta” a devenit sinonim cu ideea de a păcăli munca.

Semnificația expresiei s-a păstrat până in prezent, dar povestea s-a pierdut.

2. Hai sa va spun de unde vine expresia „a da pe brazda”, sinonima cu „a corecta pe cineva, a-i corija conduita”.

Pe vremuri, cand se ara cu boii, se injugau la plug doi boi.

Boul din dreapta se numea – in limbajul „specialistilor” – „cel din brazda”, iar celalalt – „cel dinspre om”, deoarece taranul mergea pe langa boul din stanga, pe miriste (ca doar nu era prost sa mearga pe brazda!).

Brazdarul tragea brazda pe dreapta. In mod fatal, boul din dreapta calca pe brazda, pe pamant mai moale, deci tragea mai greu, iar tendinta lui era sa iasa din brazda, sa intre pe miriste, pe teren tare, sa-i fie mai usor. Adica impingea spre stanga. Si atunci, taranul il plesnea cu biciul, sa-l „dea pe brazda”.