Mâncare de bloc cu atitudine de restaurant – și fără rezervare!

        Când zici „mâncare de fasole păstăi”, lumea se gândește la ceva de post, blând, fără sare-n buget și fără gust în farfurie.  

        Eeeei, nu și la mine în bucătărie!

        Că la mine, dragule, păstăile-s păstăi, da nu-s singure! Au wok, au cabanoși, au bacon și atitudine.

        Pentru că, să fim serioși, dacă tot trăim la bloc, măcar mâncarea să fie de conac.

? Ingrediente (pentru oameni flămânzi și veseli):

• 500 g păstăi galbene congelate (sau cât ai, că n-o să numărăm fasolea)

• 2 linguri ulei de struguri (sau alt ulei care nu face fum de scandal)

• 1 cană apă caldă (cu bun-simț, nu să le îneci)

• 2 cabanoși (tăiați în rondele obraznice)

• 100 g bacon (opțional, dar recomandabil… că viața e scurtă)

• 200 ml sos de roșii (de preferat, să nu pară ketchup în excursie)

• 1-2 linguri sos de chilli (după cât chef ai de aventură)

• 4-5 căței de usturoi (că e bun și pentru gust, și pentru vampiri)

• Condimente: sare, piper, boia, oregano, ce simți că te inspiră

  
  

  
  
  
  
  

? Mod de preparare – în stil bloc & wok:

1. Wok-ul la încălzit, uleiul la lucru.

   Pui uleiul de struguri în wok, că are prestanță și nu se arde repede ca nervii la coadă la poștă.

2. Intră păstăile pe scenă.

   Le pui direct congelate, fără decongelare, că noi n-avem timp de fandoseli. Capac pe ele și 15 minute la foc mediu, să transpire ca la saună.

3. Adaugi un pic de apă caldă.

   Nu multă, doar cât să le zici „v-am dat și apă, acum înmuiați-vă o dată!”

4. Cabanoșii și baconul apar pe ring.

   Cârnații tăiați rondele intră în dans, iar baconul îl încălzești un pic la microunde, cât să prindă curaj. Apoi hop în wok cu ei, 3 minute de miros divin.

5. Sosul – finalul glorios.

   Torni sosul de roșii și cel de chilli, amesteci cu gândul la Italia și la buzunarele tale. Condimentezi cu dragoste și ce mai ai prin dulap.

6. Usturoiul intră la final, că e delicat și nu suportă critici.

   Tocat mărunt, îl pui după ce-ai stins focul. Dă parfum, dă viață, dă și replică dacă e prea puțin.

   
   

? Rezultatul:

O mâncare de păstăi galbene care nu mai e „mâncare de păstăi”, ci o rebeliune cu gust în tigaie, o combinație de tradiție și tupeu culinar. Merge cu pâine proaspătă, eventual și o murătură obraznică.

? Concluzia:

Dacă bunica ar fi avut wok, sigur ar fi făcut așa. Dar cum n-a avut, m-a crescut pe mine cu lingura și gluma, și-acum duc mai departe moștenirea culinară de bloc… cu upgrade.

xoxo jolly