Codul civil românesc, ca și alte coduri din alte țări, utilizează termenul de persoană pentru a desemna numai ființa umană ca subiect de drept; alteori, se desemnează atât persoanele fizice, cât și cele juridice.
NOȚIUNE
- omul, privit individual, ca titular de drepturi și obligații civile (art.25 alin.2 Cod civil)
- orice ființă umană are calitatea de subiect de drept civil, deci orice om are calitatea de persoană fizică
CLASIFICARE:
- în raport de criteriul vârstei:
- minorii până la împlinirea vârstei de 14 ani;
- minorii cu vârsta cuprinsă între 14 ani și 18 ani;
- majorii (persoanele peste 18 ani)
- după cum au sau nu capacitate de exercițiu:
- persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu;
- persoanele fizice cu capacitate de exercițiu restrânsă;
- persoanele fizice cu capacitate de exercițiu deplină;
- în raport de criteriul cetățeniei:
- persoanele fizice cu cetățenie română:persoanele fizice cu cetățenie străină;
- persoanele fizice fără cetățenie (apatrizii).
- în raport de criteriul domiciliului:
- persoanele fizice cu domiciliul în România;
- persoanele fizice cu domiciliul în străinătate.
- după cum exploatează sau nu o
interprindere/firmă:
- profesioniștii ( cei care exploatează o afacere, vezi art.3 alin.3 Cod civil)
- neprofesioniștii.
