Doar locul 25 este ocupat de Piatra Neamț într-un top al celor mai dinamice capitale de județ din România. Clasamentul a fost realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) și publicat de Hotnews.

Ca detaliu, mai bine poziționate în top decât Piatra Neamț sunt orașe precum Zalău, Slatina, Mircurea Ciuc, Bistrița, Sfântu Gheorghe, ca să nu mai vorbim de cele mari precum Iași, Constanța, Cluj, Suceava, Tmișoara etc.

Sun Piatra Neamț sunt Deva, bacău, Galați, Botoșani, Vaslui etc…

Abordarea realizatorilor acestui studiu este că tinerii părăsesc orașele îmbătrânite, fără oportunități, în favoarea orașelor considerate dinamice, deci atractive.

„Cele 51 de criterii [folosite în realizarea studiului] includ atât aspecte demografice și economice, cât și multe alte seturi de date: de la date geografice (climă, acces la spațiu verde), la elemente civice (mediul asociativ local) și multiple aspecte economice sau culturale.

Indexul nu măsoară doar calitatea administrației locale, ci și impactul mediului privat sau al poziției geografice a fiecărui oraș în parte. Acest aspect este important în condițiile în care accesul la infrastructură istorică sau o climă mai bună pot constitui factori importanți în puzzle-ul care determină succesul și atractivitatea unui oraș”, menționează sursa citată.

Concluzii: orașele sunt nevoite să fie atractive pentru a împiedica o scădere puternică a populației și a numărului de contribuabili

Există tot mai multe dovezi care arată că boom-ul economic din ultimii 20 de ani s-a tradus diferit pentru orașele din România. O parte au profitat și și-au consolidat poziția în economia națională, au devenit atractive și au reușit să ofere o gamă diversificată de servicii cetățenilor. Altele au profitat de avantajele naturale pe care le au, de exemplu proximitatea față de frontiera de Vest sau marile căi de comunicare.

În același timp, pe fondul unei iminente accelerări a procesului de îmbătrânire a populației, orașele sunt nevoite să fie atractive pentru a împiedica o scădere puternică a populației și a numărului de contribuabili. Deja s-a observat în alte state că declinul demografic accentuează asimetriile de evoluție demografică dintre orașe. Mai mult, în condițiile în care dezvoltarea relativă a orașelor pare să fie măcar parțial condiționată de o populație numeroasă, există riscul ca cele mai puțin atractive municipii să se confrunte cu un declin al ofertei de servicii publice și private și implicit cu formarea unui cerc vicios al declinului.

V.N.