Am lasat parti din mine in bratele lui, mi-am pierdut o idee sau doua cand incercam sa il fac sa inteleaga ca viata nu merge pe fast forward, nu poti sa ajungi in momentul in care iti doresti sarind peste etape. Fiecare clipa conteaza, momentul in care fara sa vrei i-ai vazut zambetul si te-ai indragostit sau clipa de neatentie care te-a facut sa ii versi cafeau pe bluza si privirile voastre s-au intalnit. Ar fi pacat sa ratezi astfel de momente, chiar daca totul se rezuma la o privire, un zambet, sunt lucruri micute care fac viata sa merite traita.Ne pierdem putin cate putin cu fiecare relatie nereusita, ne schimbam, devenim mai duri, mai reci, indiferenti cu cei care incearca sa ne cucereasca sufletul. Suspiciunile ne bantuie.
Ce-i de facut intr-o astfel de situatie? Ce faci atunci cand ele,vechile iubiri, te au lasat fara emotiile care te defineau?