tremură încet în briză inegal
în suspine cadențate de santal
valurile albastre par gravate
sunt niște gânduri, pete reflectate
în lumini de stele, luna un oval
astrul nopții în oglindă, face val
tentant suflete nude fac păcate
și vreau atingerea, momentul, clipa
carnea tremurând necontrolat, subtil
să văd cum se deschide galeș, pleoapa
umărul alb, rotund și adorabil
să văd aievea cum crește aripa
Constat că ești poem irezistibil.
© Daniel Petrică
Montana 24 Mai 2018
