purta o bască verde olive peste părul de aur roșu (precum verigheta turcească ce mi-o cumpărasem imediat după facultate ca să ne cuprindă), iar coapsele-i ajungeau pînă la cer, desigur cerul de beton sub care defilăm noi, indiscreții. lumea încă doarme. se mișcă încetînd sa clipească. acvariul subteranei se desface privirilor, zgomotului și mirosurilor. gesturi […]