POETUL ŞI POEMUL SĂU
Poetul tânăr crede că poetul ar trebui
să aibă mai multă fantezie
pentru a putea scrie întâmplări nemaivăzute,
nemaiauzite, niciodată scrise, niciodată citite...
după ce îmbătrâneşte, poetul constată că poetul
ar trebui să aibă fantezia de a se abţine în
a scrie tot ceea ce nu-i trăit, ori real, sau din patria visului...
O pasăre călătoare în drumul ei spre ţara neştiută,
trece prin trupul poetului,
în căutarea cuibului vechi în care
şi-a ouat cuvintele...
Constantin Stancu Hațeg ©
