E ultima lună de primăvară și în două săptămâni
temperaturile au sărit cu mai bine de zece grade; a fost
cald ca-n vară - pământul, de
la ud și rece, se uscase, deja cerea apă și făcuse crustă -, iar
acum plouă, când abrupt, când mai liniştit, şi e iar rece. Nu e în
regulă.
Prevăd un an slab de grădinăreală. Am pierdut răsadurile
(așa e când una lume e deșteaptă foc), gerurile au făcut victime -
prunii vor avea rod doar parțial color, florile merilor sunt
maronii, phacelia n-a apărut deloc, nici salata, mărarul,
pătrunjelul, morcovii, păstârnacul n-au prea ieşit (morcovi am pus
a doua oară).
Alte victime? Frunzele trandafirilor sunt ca arse cu
acid, rododendronul e afectat crunt, abia îndrăzneşte să deschidă
câte o floare anemic-pârjolită, poncirusul... sper să trăiască,
sunt înflorite urme fine de narcise albe, că nici ele, nici
lalelele nu prea au vrut în astă primăvară: s-au mulţumit să facă
doar belşug de frunze.
În grădină a apărut năutul, arată ca un salcâm micuţ, se
ițesc castraveţii puşi experimental, cresc frumos cresonul,
muştarul, gălbenelele, ceapa 7 fraţi, usturoiul de bulbili şi
plăntuţele din creşă - mă miră varza, e aşa drăguță, mă gândesc cu
groază cum o vor franjuri melcii după ce-o s-o pun în
câmp.
Sunt de-a dreptul spectaculoase plantele din flora
spontană - păpădiile tind să devină arbuști, patlagina crește tufă
-, cele din flora cultivată sunt mai timide, dar există excepții:
leuştean, roiniţă, nepeta, valeriană.
În jardinierele pe care le-au clocit câinii toată iarna
n-a mai apărut nimic, au apărut în schimb cărăbușii de mai, în
special prin chioșc și-n pletele mele, afidele au cotropit tot
ce-au putut (uitasem, sunt mult mai puțini limacși ca anul trecut),
am pus iarăşi în ghivece lophantus și prin grădină rutabaga,
usturoi altă marcă, lupin, maci, margarete, fasole, ceva
dovleci, soia, dovlecei la metru, fasoliţă şi altele pe care le-am
uitat.
Am pregătit pentru legume două din cele patru straturi
lasagna, de cel înălțat parcă nu-mi vine să mă apropii (cenuşă, zaţ
de cafea, coji de ouă, urmează coaja de banană la plantare), am
strâns agrilul de pe tunele - deja e inutil, l-am întins prea
târziu, vedem la anul -, domnul meu a făcut rachiu de mere (prilej
cu care am strâns din curte lemnele istorice şi le-am ars) și, după
cum era și firesc, i-am dijmuit rachiul și am făcut
tincturi.
Năucă primăvara asta. Năucă și eu.
.jpg)
.jpg)
