Infrastructura vitală de ener­gie din Israel şi Iran nu a scăpat neafectată de pe urma primelor zile ale conflictului în escaladare dintre cele două ţări.

Cele mai negre sce­narii nu s-au materializat încă, dar războiul are deja un impact semnifi­cativ asupra producţiei şi exportu­rilor de energie ale ambelor ţări, scrie Ron Bousso, editorialist la Reuters pe energie.

Preţurile petrolului Brent au ur­cat cu 7%, la peste 74 de dolari pe baril vinerea trecută după ce Israelul a lansat un val fără pre­cedent de ata­curi aeriene asupra Iranului, deter­mi­nând Teheranul să lanseze sute de rachete balistice împotriva Israe­lului.

Unele facilităţi energetice au fost lovite în ambele ţări de atunci, du­când la perturbări semnificative ale producţiei. Totuşi, preţurile au co­borât uşor luni după ce a reieşit că niciuna dintre părţi nu ţinteşte ime­diat cea mai sensibilă infrastructură energetică şi rutele de aprovizionare, cât şi în urma unui raport că Iranul caută mediere pentru o încetare a focului.

Atenţia investitorilor rămâne asupra Strâmtorii Hormuz, prin care trec zilnic între 18 şi 19 milioane de barili de ţiţei şi combustibili, aproape o cincime din consumul mondial. Alte 85 de milioane de tone de GNL din Qatar şi Emiratele Arabe Unite au trecut de asemenea prin strâm­toa­re anul trecut, echivalentul a aproxi­mativ 20% din cererea mondială.

Perturbarea activităţii maritime desfăşurate prin strâmtoare ar avea un impact sever asupra pieţelor pe­tro­lului şi gazelor, împingând preţuri­le mult în sus, posibil în teritoriu de trei cifre. Acest scenariu apocaliptic nu s-a materializat încă, însă indus­triile energetice ale ambelor ţări au suferit perturbări semnificative, no­tează editorialistul de la Reuters.

Probabil cel mai notabil, expor­tu­rile petroliere ale Iranului par să se fi oprit practic în ultimele zile. Exporturile totale iraniene de ţiţei şi condensat este de aşteptat să atingă 102.000 de barili pe zi, faţă de o medie săptămânală de 1,7 milioane până acum în 2025, potrivit firmei de analiză Kpler. Exporturile din Insula Kharg din care Iranul îşi exportă peste 90% din petrol par să fi fost complet suspen­date de vineri.

Totuşi, Iranul are apro­ximativ 27,5 milioane de barili stocaţi în petroliere în afara Golfului, ţara putând astfel vinde petrol timp de câteva săptămâni. Iranul a produs în medie 3,4 mili­oane de barili pe zi de ţiţei şi alte 1,3 milioane de condensat până acum în 2025, iar China pare să fie princi­palul cumpărător.

Israelul a ţintit de asemenea direct unele părţi ale infrastructurii de energie iraniene.

Iranul şi-a suspendat sâmbătă producţia de gaze la câmpul South Pars. Acesta, deţinut împreună cu Qatarul, este cel mai mare câmp gazeifer al lumii. Produce aproximativ 610 milioane de metri de cubi de gaze naturale pe zi, reprezentând aproximativ 80% din producţia totală de gaze a Iranului. Câmpul mai produce aproximativ 700.000 de barili de condensat pe zi.

Deşi daunele produse câmpului nu sunt cunoscute, orice probleme serioase ar avea un impact semnificativ asupra producţiei de condensat.

În plus, Israelul a ţintit rafinăria Shahr din afara Teheranului, cât şi o serie de depozite de combustibil din jurul capitalei. Din nou, impactul atacurilor respective asupra producţiei nu este cunoscut.

Conflictul a avut de asemenea deja un impact semnificativ asupra industriei energetice a Israelului. Ţara şi-a închis vineri două dintre cele trei câmpuri gazeifere offshore, ceea ce a dus la o reducere a ofertei Israelului cu aproape două treimi.

Drept urmare, exporturile de gaze ale Israelului au fost afectate semnificativ. Câmpul gazeifer Leviathan a produs 11,33 miliarde de metri cubi în 2024, cea mai mare parte fiind exportată către ţările vecine Egipt şi Iordania.

Gazele israeliene reprezintă aproximativ 15-20% din consumul Egiptului, iar ca urmare a perturbărilor producătorii egipteni de îngrăşăminte au fost obligaţi să-şi suspende operaţiunile.

În final, rafinăria petrolieră ORL din Haifa, una dintre cele două rafinării ale Israelului, şi-a închis la începutul acestei săptămâni toate facilităţile în urma daunelor suferite din cauza unui atac iranian cu rachete.

Rămâne de văzut cât timp vor continua cele două ţări să se atace. Dacă se va ajunge rapid la o încetare a focului, impactul final al pieţelor energetice ar putea fi relativ limitat. Totuşi, având în vedere cât de mult a escaladat conflictul în doar câteva zile, scenariile cele mai sumbre nu pot fi excluse în întregime, în opinia lui Ron Bousso.