Fiecare om, oricat de ratat si inutil pentru societate
ar fi, cred ca valoreaza cel putin greutatea sa in aur. Esti bine
si rau in echilibru cand nu cunosti nimic dar pe masura ce viata
isi dezvaluie din resurse, informatii, energii si secrete (in
ordinea aceasta), iti dai seama ca echilibru este o simpla utopie
si de fapt, noi dorim excesul pentru a aduna cat mai multe
experiente de tip uman si nu numai. Nu imi dau seama ce mecanisme
si ce de natura imping omul departe de echilibru pe care acesta il
viseaza (nu acum), dar stiu ca mereu va vrea sa se intoarca la
starea lui primordiala si sa gaseasca (sau regaseasca) frecventa in
care se afla cel mai neagitat molecular.
Gravitatia doare cand stii adevarul...adevarul e ca nu
detin adevarul absolut, poate doar o bucata mica si pretioasa de
care tin (ca toti ceilalti muritori) pana vine ziua cand primim
absolutul si putem confirma/infirma tot ceea ce am ajuns sa
cunoastem. Am iesit odata, cu siguranta, din realitate si am vazut
fatetele multiple ale dimensiunii noastre, dar stiu ca sunt multe
care nu le-am vazut inca si sper ca ochii mei sa fie destul de
merituosi si mintea destul de deschisa incat sa pot percepe si
aduna mai multa intelepciune de asa natura incat sa o pot exprima
si texual cu voi.
Cum masuram greutatea noastra in Dumnezei? cam asta ar
fi intrebarea.
Eu cred ca faptele noastre ne dau greutate, ca spirite si daca
ar fi sa adaugam alta forma de masurare inafara
greutatii...probabil ar fi si DENSITATEA. Densitatea unei minti sau
al unui spirit cred ca e mai importanta ca si greutatea. In Egiptul
Antic, se judecau sufletele cu ajutorul unei balante in care se
atarna o pana...si daca sufletul era mai greu ca Pana Adevarului,
atunci sufletul era condamnat pe eternitate. Eu cred ceva
asemanator, dar cu greutatea noastra in aur...de ce aur? Aurul are
o bivalenta foarte interesanta, fiind un metal superficial dar
foarte valoros oamenilor. Atat de valoros incat se bazeaza si
economia noastra pe el (si s-a bazat de pe vremea romanilor).
NU doar faptele, ce gandim, cum traim ci ce ne invatam
semenii...ne defineste ca fiinta si ca suflet. Asta cred ca da cea
mai mare densitate (sau lipsa ei) in balanta contra Penei lui Ma'at
!
Si totusi, o sa spuneti ca nu am raspuns la intrebare...de
masurat greutatea noastra in Gods/Dumnezei...ei bine, am raspuns :
cu suflet si echilibru divin!
