Emanuel Lasker
Emanuel Lasker (n. 24 decembrie 1868; d. 11
ianuarie 1941) a fost un jucător de şahşi matematicianevreu german,
născut la Berlinchen în Branderburg
(astăzi Barlinek în Polonia). Evreu de origine, se va remarca şi ca
un filozof şi umanist de excepţie, luptând pentru educaţia,
stabilitatea şi securitatea omenirii. A fost campion mondial la şah
(1894-1921).
Campion la șah
În 1894 el a devenit Campion Mondial la
Şah, învingându-l pe Wilhelm Steinitz cu 10 victorii, 4
egaluri şi 5 înfrângeri. El a menţinut acest titlu timp de 27 de
ani, un record ce nu a fost întrecut nici până acum. Cele mai de
seamă turnee ale sale au fost la Londra, 1899, Sankt Petersburg,
1896- 1914 şi New York, 1924. În 1921 el va pierde titlul în
favoarea lui José Raúl Capablanca. Lasker s-a oferit să se retragă,
oferindu-i titlul lui Capablanca, însă acesta a vrut să îl învingă
pe Lasker într-un meci oficial.În 1933, evreul Lasker şi soţia sa
Martha Kohn au trebuit să plece din Germania, din
pricina naziştilor. Au plecat în Anglia, apoi au locuit pentru o
scurtă perioadă în Uniunea Sovietică, în cele din urmă hotărându-se
să se stabilească la New York.Lasker este cunoscut pentru metoda sa
"psihologică" de joc, în care el lua în consideraţie calităţile
subiective ale adversarului său, comparându-le cu necesităţile
obiective ale poziţiei sale pe tabla de şah. Richard
Retisublinia faptul că Lasker ar fi făcut chiar şi mişcări
de ordin inferior, dacă ştia în vreun fel că aceste mişcări îi vor
crea o stare de disconfort adversarului, oricât de mică, lucru
dezminţit de Lasker.
Emanuel Lasker şi fratele său, 1907
Cu toate acestea, în 1914, la Sankt Petersburg, într-un
faimos meci contra lui José Raúl Capablanca, pe care acesta trebuia
să-l caştige cu orice preţ, Lasker a ales o deschidere care este
considerată de mulţi şahisti inofensivă - atât timp cat adversarul
juca ofensiv. Capablanca, încurajat de turneu să joace într-un mod
sigur, a eşuat în a lua măsuri ofensive împotriva mişcării lui
Lasker, justificându-i acestuia strategia, Lasker va caştiga
meciul. Un alt meci istoric este meciul Lasker -
Bauer, Amsterdam, 1889, în care Lasker şi-a sacrificat ambii
nebuni, într-o manevră ce avea să fie repetată şi în alte jocuri de
aici încolo. Unele variaţii de deschidere îi poartă numele, cum ar
fi apărarea Lasker(1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Bg5 Be7
5.e3 O-O 6.Nf3 h6 7.Bh4 Ne4), introdusă alături de gambitul damei.
În 1895 el a introdus o linie care stopa efectiv popularul gambit
Evans într-un meci de turneu (1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4 Bxb4
5.c3 Ba5 6.d4 d6 7.0-0 Bb6 8.dxe5 dxe5 9.Qxd8+ Nxd8 10.Nxe5 Be6).
Liniile curbe ale lui Lasker, combinate cu un joc agresiv din
partea albului şi conform lui Reuben Fine, poziţiile
simplificate la care ajungea în final Lasker sunt din punct de
vedere psihologic demoralizatoare pentru adversarLasker este şi un
matematiciandistins. El şi-a făcut studiile de doctorat la Erlangen
din 1900, anul morţii lui Wilhelm Steinitz, până în 1902sub
îndrumarea lui David Hilbert. Teza sa de doctorat Über Reihen
auf der Convergenzgrenze a fost publicată în Tranzacţii
Filozofale în 1901.Lasker a introdus conceptul unui prim
ideal, care extinde noţiunea de putere al unui
număr prim, către o geometrie algebrică. El este renumit şi pentru
articolul său din 1905, intitulat Zur Theorie der Moduln und
Ideale, care a apărut în Mathematische Annalen. În acest
articol el a pus bazele a ceea ce acum se numeşte Alte
aspecte ale vieţii saleEl a fost şi un filozof şi un bun
prieten lui Albert Einstein. Mai târziu în viaţa sa a devenit un
umanist, scriind cu pasiune despre nevoia de
inspiraţie şi de educaţiestructurată, pentru
stabilizarea şi securitatea omenirii. El s-a apucat
mai târziu de Bridge (jocul), unde a devenit maestru,
apoi de studierea jocului Go (jocul).El a inventat
Lasca, o variantă a şahului, în care piesele nu sunt
luate de pe tablă, ci puse sub piesa care le cucereşte. Scriitoarea
Else Lasker-Schüleri-a fost cumnată, iar Emanuel
Lasker, este inrudit cu jucătorul de şah, Edward
Lasker. În 1925 el publică Manualul de Sah al lui
Lasker, faimos în cercurile de şahişti, pentru tonul
filozofic întalnit în carte.
http://feeds.feedburner.com/CursuriSah
http://www.blogger.com/feeds/3594972648306750542/posts/default
